Cântece în oglindă (Ep. 20)

Un nou episod din seria Cântece în oglindă, ce are ca text de referinţă pentru ambele piese o poezie a lui Sorin Poclitaru, intitulată Mai stai, transpusă pe note de doi artişti tineri: grupul Zări din Botoşani şi Ionuţ Mangu din Cluj-Napoca. Şi dacă ambele clipuri au fost săptămâna trecută la rubrica “Clipul zilei“, iată-le acum “în oglindă”, pentru dezbatere publică.

Seria de articole Cantece în oglindă îşi propune să vă prezinte câte 2 piese care au aspecte în comun (cel mai frecvent textul), dar care sunt interpretate, în versiuni diferite, de 2 artişti diferiţi. Nu ne propunem să stabilim care din cele două piese este mai bună, dar vă invităm să ne spuneţi ce vă place la una din variante.

Ce spun prietenii când împlineşti 3 ani? (4) #3aniForeverFolk

Pe 19 iunie 2011, www.ForeverFolk.com împlineşte 3 ani de existenţă şi câţiva prieteni au dorit să ne lase câteva urări pe video.

Ce spun prietenii când împlineşti 3 ani? (3) #3aniForeverFolk

Pe 19 iunie 2011, www.ForeverFolk.com împlineşte 3 ani de existenţă şi câţiva prieteni au dorit să ne lase câteva urări pe video.

Ce spun prietenii când împlineşti 3 ani? (2) #3aniForeverFolk

Pe 19 iunie 2011, www.ForeverFolk.com împlineşte 3 ani de existenţă şi câţiva prieteni au dorit să ne lase câteva urări pe video.

Ce spun prietenii când împlineşti 3 ani? (1)

Pe 19 iunie 2011, www.ForeverFolk.com împlineşte 3 ani de existenţă şi câţiva prieteni au dorit să ne lase câteva urări pe video.

Ionut Mangu – Mai stai

Astăzi începe festivalul “Femei pe Mătăsari”

A devenit un fapt comun sa asociem anumite zone ale Bucurestiului cu anumite tipuri de comporatamente, atitudini sau prejudecati. Iar zona Matasari este cu siguranta unul dintre locurile asociate in mod negativ cu femeile, mai exact cu femeile care se vand la colturi de strada.

Un grup de oameni curajosi s-au hotarat sa schimbe o perceptie, nu numai asupra zone, ci si asupra faptului ca exista si femei de succes ce pot iesi oricand in strada. Pe parcursul a trei zile si doua nopti,sunteti asteptati la un maraton al femeilor talentate pe strada Matasari (care va fi inchisa autovehiculelor in aceasta perioada). Evenimentul va cuprinde: prezentari de moda, concerte, cinematograf in aer liber, dezbateri despre rolul femeii in societate, seminarii despre violenta domestica, abuz si multe alte momente puse la cale de de femei si pentru acestea, cu scopul de a contura o imagine cat mai completa a universului feminin contemporan.

Cu siguranta asocierea Femeie – Cultura – Matasari e una care te poate face la prima vedere sa ridici din sprancene. Cu toate acestea, pornind de o premisa negativa, sunteti invitati sa schimbati o perceptie si sa vedeti cum se incearca creeare unei imagini pozitive tocmai prin demontarea unor mituri. Femeile sunt cu siguranta pe Matasari in acest week-end, la fiecare colt de strada si pe toata intinderea ei. Nu pentru a se vinde, ci pentru a se re-crea si a darui un moment de frumos.

Motto – Bucuraţi-vă

Festivalul Cetăţilor Dacice (ed. a V-a), Cetatea de Baltă 2011

La 25 de km de Blaj, la Cetatea de Baltă, va avea loc în perioada 25-26 iunie 2011 cea de a 5-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, în organizarea Consiliului Judeţean Alba. Echipe de feciori din cele cinci cetăţi dacice ale judeţului (Cetatea de Baltă, Cricău, Cugir, Ighiu, Săsciori) se vor întrece în probe pline de culoare şi umor, denumite „Decatlonul dacic”, pentru câştigarea dreptului de a găzdui următoarea ediţie a festivalului. Este și motivul pentru care festivalul are loc, anul acesta, la Cetatea de Baltă, războinicii de pe Târnave fiind cei care au câștigat concursul ediției anterioare.

Programul festivalului include un târg de meşteri populari, proiecţia filmului Dacii, un concert de muzică rock şi, în special, multe activităţi care descriu viaţa dacilor: reconstituirea unei lupte din războiul daco-roman, lupte de gladiatori, întreceri dacice, iar la lăsarea întunericului vor începe adevăratele clipe de celebrare a dacilor, odată cu ritualul de aprindere a torţelor şi, bineînţeles, cu celebrul „Rug al lui Zamolxe”, nelipsit de la nici o ediție a Festivalului Cetăților Dacice. Vor fi descântece de iele, vor fi hore şi dansuri cu publicul.

„Cireaşa de pe tort” a evenimentului este reprezentată de satul dacic, care va presupune, de fapt, reconstituirea unui spaţiu de ateliere şi locuinţe, întocmai ca pe vremea dacilor. Practic, este vorba de un fel de muzeu în aer liber, în care vei găsi tot felul de fragmente din viaţa de zi cu zi a dacilor. Vor fi expoziţii de ceramică, ateliere de fierărit, vânzare de brăţări dacice, ba chiar şi ateliere interactive de olărit, la care publicul e invitat să ia parte.

PROGRAMUL FESTIVALULUI

Sâmbătă

• Ora 11:00 Târgul meşterilor populari;
• Ora 16:00 Proiecția filmului istoric Dacii, în regia lui Sergiu Nicolaescu;
• Ora 19:30 Concert Paradigma, Riff, Viţa de Vie, Phoenix;
• Ora 23:30 Aprinderea focului „Rugul lui Zamolxe”.

Duminică

Prezentatori: Mihai Morar şi Daniel Buzdugan

• Ora 12:30 Parada luptătorilor;
• Ora 12:45 Terra Dacica Aeterna – „de bello dacicum”;
• Ora 13:00 Familia Gladiatoria Pannonica – lupte de gladiatori;
• Ora 13:30 Întrecerile dacice: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier;
• Ora 14:30 Cascadorii ecvestre cu: Filimon Iordache, Georgiana Meselan, Lucian Bogdan, Aurel Boată;
• Ora 15:00 Întrecerile dacice: Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din cetate, Cărăuşii cetăţii;
• Ora 16:05 Familia Gladiatoria Pannonica – lupte de gladiatori;
• Ora 16:35 Terra Dacica Aeterna – „de bello dacicum”;
• Ora 17:05 Cetatea câştigătoare;
• Ora 17:30 Spectacol Folcloric susţinut de Ansamblul Jidvei România, Ansamblul folcloric al judeţului Alba şi Ansamblul „Dor de pe Târnavă” din Cetatea de Baltă.

Organizator: Consiliul Judeţean Alba, Primăria comunei Cetatea de Baltă

Partener oficial: Jidvei

Parteneri în organizare: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia Ţara Vinului, Dac Motors

Parteneri media: TVR Cluj, Radio Reîntregirea, Radio Atlas, Agerpress, Ziarul Unirea, Informaţia de Alba, Read&Go, ForeverFolk, RockStage,

Festivalul Cetăţilor Dacice şi Satul Dacic sunt mărci ale Consiliului Judeţean Alba.

Festivalul FolkEver – Gala Laureaţilor şi concluzii

Aceasta este partea a 2-a a recenziei Festivalului Naţional de Muzică Folk şi Poezie FolkEver 2011. Click aici pentru prima parte.

Despre Gala Laureaţilor nu ar fi foarte multe de spus. Premiile FolkEver au fost anunţate de noi la puţin timp după decernarea lor la Casa de Cultură “Mihai Teliman” din Siret. Despre laureaţi în câteva cuvinte:

• Adela Ţiţescu – cel mai bine descrisă de Zoia Alecu după prima zi de concurs – o voce cu personalitate;
• Alexandra Andrei – unul din liderii noi generaţii din folk, un cantautor remarcabil (este al doilea premiu de creaţie la Siret), o artistă ce poate participa oricând în recital;
• Roxana Zăpârţan – în evidentă creştere faţă de festivalul de la Alba Iulia unde am descoperit-o, cu o piesă foarte interesantă cântată în Gala Laureaţilor;
• Florin Chiriac – un instrumentist foarte bun şi un artist matur, care ştie să se “joace” cu vocea, cu piesa şi cu sala;
• Mihai Boicu – la a 3-a participare la Siret, a reuşit să îşi adjudece marele premiu al festivalului; faţă de ediţia 2009, Mihai a părut mai matur, mai aproape de aşteptările la adresa lui, pe măsura talentului, pe care trebuie să îl dubleze cu muncă.

Recitalurile s-au dovedit, ca şi în celelalte seri, inspirat alese. Primul a fost Eugen Toboş, cu un recital de chitară clasică, multiplu laureat al concursurilor de profil din ţară (deşi este doar clasa a X-a!). Cu o sală ce părea pregătită pentru un concert de muzică clasică, tânărul instrumentist nu a avut nici o problemă în a-şi demonstra virtuozitatea şi, implicit, în a ridica temperatura sălii.

Pentru că festivalul FolkEver se adresează artiştilor individuali, tinerele grupuri din zona folk au oarecum de suferit neputând participa. De aceea, considerăm salutară iniţiativa organizatorilor de a invita grupul Icarus în recital. Cei doi tineri folkişti au dat tot ce au avut mai bun pe scenă şi chiar dacă recitalul lor a inclus mai multe cover-uri (pe viitor îi aştept cu mai multe piese originale, din punctul meu de vedere fiind unul din grupurile de viitor ale muzicii folk), ei au primit aplauze la scenă deschisă din partea publicului siretean.

Bogdan Grosu nu era la primul recital la Siret, el cântând aici şi anul trecut. În culise, aş fi spus că are mai multe emoţii decât un concurent. Şi-a pregătit meticulos piesele din recital, fumând aproape continuu. Apoi a ieşit pe scenă, “şugubăţ ca orice oltean”, cântând şi încântând cu piese ca Alte nopţi, aceleaşi vise, Ca un joc şi, evident, Doar un gând, spre deliciul copiilor din audienţă. ”Colaborarea” cu poeta Carmen Firan (multe din piesele sale sunt scrise pe versurile ei) este de bun augur, piesele sale având un mesaj coerent şi profund, tipic muzicii folk.

Despre recitalul Magda Puskas – Vali Moldovan ar fi multe de spus şi totuşi nu suficient. Cel mai bine ar fi să îi întrebaţi pe oamenii din sală, cu inimile pline de bucurie sau, pe alocuri, cu lacrimi în ochi şi care cu greu i-au lăsat să plece pe cei doi artişti de pe scenă, la sfârşitul unui recital de mai bine de o oră. De la piese comune la piese din perioada Ecoul (Taine, La o cană cu vin, Să trosnească lemne-n foc), de la piese scrise de Vali Moldovan (Marea Irlandei, Baladă fulgerată de vânt) la piese din perioada Flacăra,

Ca nişte concluzii personale asupra festivalului de la Siret, aş spune că:

• este lăudabil că un oraş ca Siretul, care numără un pic peste 8.000 de locuitori, reuşeşte să organizeze şi să menţină un festival naţional de muzică folk;
• muzica folk a demonstrat, prin “colajul de hituri” realizat de Magda Puskas şi Vali Moldovan (din care nu au lipsit Jurământ la Putna sau Treceţi batalioane române Carpaţii), că patriotismul nu este un cuvânt desuet pentru mulţi dinte români, cei din sală vibrând alături de artişti şi rămânând în picioare pe parcursul unor piese de acest gen;
• ca la fiecare festival, descopăr noi tineri dornici să cânte folk, cu potenţial să crească şi să se formeze ca artişti, cu idei noi din punct de vedere compoziţional, cu voci tinere, bune;
• întâlnirile after-party s-au dovedit şi ele de bun augur pentru comunitatea formată în jurul festivalului, reprezentând o ocazie pentru public să socializeze cu artişii din recital şi concurenţii, dar şi pentru concurenţi să poată discuta cu artiştii consacraţi pe marginea festivalului sau chiar a fenomenului folk.

O galerie foto de la eveniment este prezentată mai jos.

Din Siret, pentru ForeverFolk,

Marius Matache

« Previous Page — Next Page »