Dan Andrei Aldea: legenda pe scenă

danandreialdea_ffInca de la inceputul contactului meu cu muzica folk, au fost cateva personalitati care si-au pus puternic amprenta pe impactul pe care avea sa-l aiba acest gen de muzica asupra mea, iar Florian Pittis si Dan Andrei Aldea se numara printre ei. Din pacate pe Motu Pittis nu am apucat sa-l vad niciodata in concert, iar despre Dan Andrei Aldea ma gandeam ca totul va ramane la nivel de legenda, de poveste.

Dupa 35 ani de absenta din lumea muzicii romanesti, Dan Andrei Aldea se intoarce chiar la festivalul de folk Ziua de Maine pentru un recital si o serie de povesti despre ce a insemnat acest om pentru folkul romanesc si cat de mult a reusit sa influenteze nu numai aristii contemporani, ci mai ales noile generatii.

Fiind atat de mult absent din tara e oarecum firesc ca multi sa-l fi uitat de aceea voi adauga cateva cuvinte despre istoria lui Dan Andrei Aldea. Au existat 2 momente importante din existenta sa in lumina reflectoarelor din Romania: Cenaclul Flacara si Sfinx. Filmarea TVR-ului cu Dan Andrei Aldea cantand Om bun a devenit reprezentativa pentru imaginea cenaclului pentru cei ce nu au apucat sa vada asemenea manifestari. Dar poate cel mai drag i-a fost grupul Sfinx, al carui lider a devenit rapid si s-a impus printr-un stil aparte, departe de tot ce exista in muzica acelor ani.

Plecarea sa din tara a insemnat un impact major in randul artistilor ce ii erau colegi de scena. Nu doar prin interpretare cat si prin capacitatile lui de instrumentist sau om de muzica ce si-a lasat amprenta pe albumele unor mari folkisti.

Venirea sa dupa atatia ani in tara si mai ales la Alba Iulia la un festival de folk a fost poate un moment unic. Stiam din filmari de vocea sa calda, stiam din povesti ca este un instrumentist exceptional si cam atat, asa ca asteptam cu o mare curiozitate evenimentul din aceasta saptamana.

Cu vizibile emotii caci avea sa cante in fata unui public ce asistase la un spectacol de peste 4 ore, Dan Andrei Aldea a luat loc intr-un colt de scena, inconjurat de instrumente si aparatura pentru a readuce in memoria oamenilor piesele demult uitate.

Marturisind ca nu se simte in largul lui pe scena, fiind mai degraba un om de trupa, Aldea a tinut sa povesteasca cate putin despre fiecare piesa in parte. “Brad batran” este poate una din piesele sale favorite alaturi de “Lumina lina“, doua piese cu versuri puternice dar cu linii melodice atat de calde. Tot spectacolul a fost o poveste a vietii sale artistice, incepand cu piesele din Cenaclul Flacara, continuand cu activitatea sa din Sfinx, prin piesele “Sir de cocor” sau “Secolul vitezei” intrand intr-un registru rock.

Revenind usor la oamenii din folkul romanesc, Dan Andrei Aldea ne-a marturisit ca unii din oamenii care i-au dus mai departe muzica a fost Vali Sterian. Cunoscut in mare pentru piesele cu un puternic aer de protest, acesta a dus mai departe Balada unui critic de arta cu nume de animal. Nu puteam decat sa ma gandesc cat curaj au avut acesti oameni in acele vremuri in care cenzura taia orice avant al artistilor.

Si cum poate lumea nu era familiara cu istroria sa muzicala ne-a trimis usor in registrul Jimy Hendrix unde ne-a fascinat cu minunile de la chitara. Varsta si-a pus poate accentul un pic pe voce, insa maiestria cu care a manuit chitara nu isi arata deloc trecerea timpului.

Cel mai important moment pentru mine a fost cel in care a cantat piesele care l-au consacrat “Om bun” si ” Cantecul Bufonului“. Sunt piese SAMSUNG CSCpe care le-am ascultat frecvent fie prin inregistrari, fie cantate de alti artisti de-a lungul anilor. M-am gandit ca fiind intens cantate nu ar avea ce sa impresioneze in plus. M-am inselat. A cantat cu atata emotie si sinceritate incat a fost cel mai frumos moment al serii.

Omul Dan Andrei Aldea mi-a parut un om extrem de cald, sincer si in acelasi timp un om modest. A marturisit la conferinta de presa de a doua zi ca s-a simtit magulit de intreaga atentie si importanta acordata de toata lumea insa isi doreste sa nu fie perceput ca pe un Dumnezeu al fenomenului folk din timpul cenaclului. Munca este cel mai important factor pentru el si dorinta de a face un produs de cea mai inalta calitate. Fiind intrebat de produsele folk, de albumele lansate in ultimii ani sau de cele la care a lucrat intens inainte de plecarea din tara, raspunsul a fost sincer: “Un album este atat de bun pe cat investesti in el. Din pacate factorul financiar este unul extrem de important, piesele si vocea neputand sa tina locul unor instrumente si sunet de inalta calitate. “Acordajul chitarilor este trecut adesea cu vederea”. Un acordaj perfect va atrage mult mai mult atentia chiar daca produsul muzical nu este cel mai muncit. Ne dadea exemplu albumul Andei Calugareanu la care a lucrat mai mult in joaca dar care a reusit sa atraga critici poztive mult mai multe decat albumul Zamolxe al trupei Sfinx unde marturisea ca a depus un efort intens, dar din joaca acordajul pe piesele Andei a fost mai bun.

Venind vorba despre activitatea sa din strainatate a revenit la importanta muncii. Ajungand intr-o lume extrem de exigenta a trebuit sa se impuna ca fiind cel mai bun. Si nu a fost usor. “Lumea te uita oricat de bun ai fi. Dupa un turneu mondial de 4 luni cu o trupa puternica, revenind in Germania a trebuit sa o iau de la zero. Nu ma mai stia nimeni”. Va dati seama cati l-au uitat in Romania dupa 35 ani.

Un alt exemplu prin care a demonstrat cat de mult a muncit in Germania pentru a isi demonstra calitatile a fost momentul in care a fost rugat sa produca un album ce ar fi continut o colectie de imnuri ale Germaniei inca de la inceputurile ei. Sa rogi un strain sa se ocupe de piesele nationale ale unei tari este un pas enorm si o responsabilitate pe masura. “Unul din imnurile ce aveau sa apara pe album era cu adevarat necunoscut, nu se mai gaseau decat franturi muzicale dintr-o strofa, asa ca am fost nevoit sa recompun intreaga linie melodica a imnului in asa fel incat nimeni sa nu realizeze ca este facut de un strain”.

Cel mai dureros sacrificiu pe care a trebuit sa-l faca in toti acesti ani din strainatate a fost sa renunte la a canta. “Ca sa faci un lucru perfect trebuie sa te dedici 100% pentru acel lucru, sa nu existe altceva“. Iar dupa atatia ani de produs muzica pentru altii, mare sa dorinta este sa vina in tara si sa lucreze pentru sufletul sau, sa compuna si sa prelucreze muzica ce ii place. Asta a fost cu adevarat surpriza festivalului. Dan Andrei Aldea se va stabili in Romania undeva in urmatorul an.

Asadar, in viitorul apropiat sper din tot sufletul sa auzim cat mai multe despre el si muzica sa. Totusi, isi ruga publicul si colegii de breasla sa nu creada ca din acel moment se va schimba ceva in muzica romaneasca. “Este prea tarziu. Prea tarziu pentru mine, pentru voi, pentru cei tineri”. Suntem prea bombardati cu muzica de  slaba calitate ca sa reusim sa schimbam mentaliatea si gusturile oamenilor asa cum au fost inainte.

A fost o reala placere sa il ascult atatea ore si un efort cumplit sa reusesc sa pun cap la cap toate povestile. Am fi putut sa-l ascultam povestind ore in sir si la fiecare moment sa ne suprinda cu altceva. Dar poate ca de acum, vor mai urma astfel de momente.

Multumim, domnule Aldea, pentru o asemenea onoare!

Sursa foto 1 : ziuademaine

Post Author: Raluca

1 thought on “Dan Andrei Aldea: legenda pe scenă

    […] mulțumi. De reîntâlnirea cu Alba Iulia și de prietenia care încă ne leagă. Și azi, pentru articolul ăsta. Care știu că ți-a dat emoții și pe care știu cu cât drag l-ai construit, și la care […]

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.