Nu e folk, dar ne place: În vizită la muzeul Antipa

Despre Muzeul Antipa (mai exact Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa)  știam că și-a redeschis porțile, dupa renovarea sa mai bine de doi ani, încă de prin noiembrie anul trecut. Dar cum parcă mereu exista altceva de făcut, nu am ajuns să îl vizitez până în weekendul trecut, mai ales la solicitarea unui tânăr de 12 ani care dorea să vadă ce e acolo. Plimbarea de două ore și jumătate m-a convins să vă recomand cu căldură vizitarea muzeului, fie că sunteți familiști sau doar dornici de o schimbare de peisaj, fie ca mergeti singuri sau cu amici de prin alte țări.

La intrare, două persoane vând biletele de acces. Adulții plătesc 20 de ron, elevii/studenți/tineri beneficiare de card Euro26 – 5 ron. Pentru că noi am ajuns într-o zi de vacanță, intrarea elevilor era gratuită. Tot la intrare ești direcționat către o sală cu dulapuri cu cheie, unde îți poți lăsa lucrurile. Mai ales iarna acest lucru se dovedește util, pentru că a vizita un muzeu mare poate deveni obositor atunci când cari o geacă sau un palton. După treburile administrative, o doamnă vă arată săgețile pe care trebuie să le urmați. Traseul este unul dintre demisol spre etajul 1, marcat destul de des pentru a nu îi pierde urma. Dacă doriți, înainte de a porni, puteți lua un audio-guide (prețul este 10 ron).

Primul nivel al muzeului este dedicat biodiversității României. Fiind o țară cu nu mai puțin de 5 regiuni biogeografice distincte (cea pontică, stepică, continentală, alpină și cea a rezervației Deltei Dunării), ne putem mândri cu una dintre cele mai diverse țări europene, în ceea ce privește fauna și flora. Înainte de fiecare porțiune cu diorame reprezentând aceste regiuni, un panou bilingv (român-englez) prezintă pe scurt caracteristicile acestora. La același nivel, pe lângă cele cinci bio-regiuni sunt prezente și vietățile din mediul acvatic marin sau dulcicol, speciile introduse în fauna sau cele dispărute de-a lungul timpului. O realizare impresionantă, din punctul personal de vedere, este reproducerea unei peșteri (mediul cavernicol), precum și traseul de parcurgere al acesteia. Cu îngustări, cu lumină difuză, cu imitații de picturi rupestre, senzația este incredibil de apropiată de vizitarea unei peșteri reale.

Încet, se ajunge spre nivelul doi al expoziției, dedicat biodiversității Terrei. De la lupi de mare și foci, până la delfini și vietăți ce locuiesc printre corali, de la ursul polar la tigru, de la elefanți la canguri, acestă parte a expoziției curpinde câte puțin din fiecare. În centru se află, așa cum era de așteptat, cel mai impozant și valoros exponat al muzeului: scheletul de Deinotherium gigantissimum, dezgropat la sfârșitul secolului trecut (1890-1894) și montant în 1906. Scheletul domină prin mărimea sa: 4,5 metri înălțime și 3,5 m lungime. Tot o parte istorică a muzeului și sunt dioramele de la începutul secolului (1907) realizate de chiar Grigore Antipa.

Cel de-al treilea nivel este unul dedicat istoriei naturale. Veți găsi aici o colecție de minerale și roci, o sală dedicată insectelor (cu un număr de fluturi impresionanți prin formele și culorile lor), dar și o reproducere a cabinetului lui Grigore Antipa, o parte dedicată evoluției umane și anatomiei omului, precum și o expoziție etnografică unde sunt expuse cele mai reprezentative triburi.

Dincolo de multitudinea de informații adunate în cele două ore de plimbare, am remarcat câteva lucruri. În fața fiecărei zone prezentate se află un ecran cu touch-screen, pe care sunt desenate exponatele. Un dublu click pe acestea vă oferă informații despre respectivul (specie, unde trăiește, dacă este specie periclitată), tot în varianta bilingvă. Panourile informative se găsesc la fiecare pas. Iar la multe dintre zone există o parte audio pe fundal care reproduce zgomotele din natură. Dacă vreți să vă odihniți, la parter o cafenea draguță este deschisă. Și muzeul oferă o serie de programe educative pentru copii.

Muzeul Antipa trebuie vizitat. Cu mențiunea că recomand să mergeți în timpul săptămânii sau în weekend dimineața (deja de la ora 12 jumătate e coadă destul de mare la intrare) și că fotografiile sunt interzise. În rest, numai de bine pentru un muzeu cu standarde înalte.

Festivalul International de Film Comedy Cluj

In perioada 14-23 octombrie 2011 sunteti asteptati la Cluj, la cea de-a treia editie a Festivalului International de Film Comedy Cluj. Daca anul trecut, publicul a avut acces la 94 de filme, prezentate de 24 de tari, anul acesta Festivalul isi largeste aria evenimentelor, prin peste 100 de filme prezentate, o serie de noi evenimente si sectiuni, dar si prin momente conexe sub forma workshopurilor, spectacolelor de stand-up comedy, concertelor sau vernisajelor de arta.

O prima noutate in cadrul festivalului este organizarea unei sectiuni speciale dedicate filmelor realizate in academiile de film din intreaga lume. Acesta va reuni la Cluj studenti si profesori de film din tara si strainatate, alaturi de cei peste 80 de invitati (regizori, scenaristi, critici de film, jurnalisti, bloggeri), pentru a sustine un proiect care incurajeaza arta cinematografica si care de la an la an creste ca vizibiltate si impact.

Tot in cadrul sectiunilor speciale se afla si cele cinci sectiuni tematice: Focus Franta (cinematografia franceza fiind baza comediei moderne), Serbian Comedy Drama (sectiune dedicata Serbiei), Japan! (sectiune dedicata Japoniei) – ultimele doua fiind noutati absolute pentru publicul prezent la festival – Caragiale! (dedicata dramaturgului roman) si Medalionul Draga Olteanu (sectiune creata in onoarea uneia dintre actritele cu imagine deja simbol pentru comedia romaneasca). Pe langa acestea, publicul mai poate alege si din sectiunile Documentar, Panorama sau Spoturi Publicitare.

Chiar daca anul acesta Comedy Cluj ne propune si o competitie a scurt-metrajelor, precum si cea a productiilor de profil realizate de scoli de film din intreaga lume, cea mai asteptata parte competionala este cea a lung-metrajelor. In cadrul acesteia vor fii prezentate 10 filme, venind din 9 tari diferite.

Astfel, Romania va fii prezenta in cadrul competitiei de lung metraje cu Visul lui Adalbert (2011, R: Gabriel Achim), o comedie neagra ce are ca punct de plecare o intamplare reala. Marea Britanie este prezenta cu doua filme in competie: Patru lei (Four Lions, R: Christopher Morris) si Infidelul (The Infidel, R: Josh Appignanesi). O pata de culoare a festivalului este povestea unei revolutii sexuale starnita de un somer din Beijing – Revolutia Felinarelor Rosii (Hong Deng Meng, China, 2010, R: Sam Voutas). Tot din Extremul orient este adus filmul Duminica in stil filipinez (Pinoy Sunday, Taiwan, Filipine, 2009, R: Wi Dong Ho). Italia aduce la festival povestea unor crize spirituale in  Eu, ei şi Lara (Io, Loro e Lara, Italia, 2009, R: Carlo Verdone), in timp ce Elvetia surprinde prin profunzimea unei comedii negre: O viata lunga (Länger Leben, 2010, R: Lorenz Keiser, Jean-Luc Wey). Dincolo de criza financiara, grecii demonstraza simtul umorului prin filmul 4 costume negre (4 Mavra Kostoumia, 2010, R: Renos Haralambidis). Inchei prezentarea filmelor prezente in competiei cu  sunt Fetele Yakuza nu plang niciodata (Doch Yakudzy, Rusia, Germania, 2010, R: Sergey Bodrov, Gulshat Omarova) si Bondarul (Die Hummel, Germania, 2010, R: Sebastian Stern).

Dincolo de competia profesionista, pana la debutul festivalului publicul poate participa la cele doua concursuri lansate in cursul saptamanii trecute. Asa ca, daca aveti inspiratie pentru crearea unui produs cinematografic, sunteti asteptati sa participati la concursul de parodie si scurt metraj organizat in parteneriat cu Trilulilu și Prestigio (premiile fiind o tableta Prestigio, o acreditare la festival si o proiectie a filmului în festival). Iar daca aveti talent la desen, atunci va puteti inscrie la concursul de banda desenta, organizat in parteneriat cu Revista Comics și Prestigio. Detalii despre ambele concursuri (ce trebuie facut, cum se tranmsite materialul etc), gasiti pe blogul dedicat festivalului: www.comedycluj.ro/blog

Pentru a fii la curent cu ceea ce se pregateste, a vedea sectiunile si filmele prezentate programele evenimentelor conexe, dar si pentru a fii in mijlocul a tot ceea ce se intampla pe parcursul festivalului sunteti invitati sa vizitati siteul www.comedycluj.ro dar si prin blogul festivalului sau conturile oficiale de Facebook, Twitter si Trilulilu (se va lansa odată cu spotul festivalului).

Festivalul International de Film Comedy Cluj este organizat de Fundatia Europeana pentru Cultura Urbana cu sustinerea Centrului National al Cinematografiei si a Primariei si Consiliului Local Cluj-Napoca.

Prin insula Corfu

Am neglijat in ultimul timp sectiunea “Nu e folk, dar ne place” in care povesteam despre locurile ce merita vazute atat din tara cat si din afara ei. De data aceasta am mers “peste mari si tari” pana in insula Corfu a Greciei. Grecia tinde sa devina din ce in ce mai mult o tara a contrastelor. De la diferentele culturale intre continent si insule sau chiar de la o insula la cealalta, pana la imaginile din Atena cu problemele financiare si politice pe care cu greu le-ai putea sesiza in zonele turistice.

Desi cu ceva ani in urma nu ma incantau vacantele la mare, parerea mi s-a schimbat cand am ajuns pe teritoriul Greciei, astfel ca anul acesta am ajuns la cea de-a 4-a vizita in tara elena. Dupa cum spuneam, diferentele dintre statiunile de pe continent si insule sunt foarte mari, insulele oferindu-ti peisaje impresionante, o vegetatie aparte pe care nu o vei intalni pe pamantul arid al continentului. Padurile de maslini, portocalii, lamaii sunt peste tot.

Corfu (sau Kerkira) este cea mai nordica dintre insulele ionice, fiind foarte aproape de Italia si Albania. Ea s-a numarat printre destinatiile de vacanta inca de pe vremea romanilor si a reusit sa adune cate putin din cultura tuturor, asa ca, plimbandu-te pe stradutele orasului Corfu, ajungi sa ai impresia ca esti in Italia sau intr-un oras de provincie din Franta.

Ce-ar fi de vazut in Corfu? Presupunand ca temperaturile nu ating valori extreme, cand va decideti sa va plimbati prin oras (fapt ce se intampla chiar si in a doua jumatate a lunii septembrie) puteti vizita 2 muzee importante ale orasului: muzeul de Arhitectura si muzeul de Arta Asiatica aflat in palatul Sfantului Mihai si Sfantului Gheorghe, de altfel un monument impresionant.

Coborand pe stradute, ajungem pe celebrul lor bulevardul Liston, unde lumea buna se retrage la umbra pentru a bea un frappe la cafenelele ce se intond pe tot bulevardul. Este o strada frumoasa, insa as putea spune ca orasul vechi din Bucuresti este cu mult mai frumos (zonele restaurate evident).

Dupa o scurta odihna, pornim spre cele doua cetati ale orasului. Pe de-o parte strajuieste cetatea veche, in capatul celalalt al orasului regasim cetatea noua. Ambele dau o frumusete aparte orasului si insulei cand sunt privite de pe feribot sau orice alta ambarcatiune.

Pentru fanii sportului, in orasul Corfu exista un teren de crichet, caci si englezii au lasat o amprenta puternica in aceasta insula. Din pacate, nu am ajuns sa-l vedem desi inca sunt curioasa cum e la un astfel de meci.

Ar mai fi de spus despre haosul din traficul auto si pietonal al orasului, in care nu stii pe unde sa mergi, unde prioritatea probabil e undeva in legi necunoscute strainilor.

Ideal este sa vedeti orasul Corfu seara. Daca stati in statiuni din alte zone ale insulei, puteti gasi croaziere de noapte, care iti ofera ocazia sa admiri orasul la apus, iar plimbarea noaptea cu vaporul si imaginea orasului noaptea de pe mare pot alcatui o experienta unica.

Nu departe de orasul Corfu, poate la 20 min cu autobuzul local, ajungem la palatul Achillion, casa de vacanta a imparatesei Sissi a Austriei, pasionata de legendele Greciei antice, de eroul Arhile, de aici si numele palatului si de filosofii greci. Pentru cei ce au vizitat palatul Schonbrunn, in acest palat grecesc veti regasi multe asemanari. Gradinile sunt impresionante, in special cea cu vedere spre oras, o priveliste panoramica demna de a fi vegheata de uriasa statuie a lui Arhile.

Parasind orasul, fie cu masina personala (pentru senzatii tari si stomac puternic, deoarece toate drumurile din isula Corfu sunt cat se poate de serpuite, fie cu autobuzele (Green Bus-uri) care parcurg insula de la nord la centru, in oras intr-o ora si 15 min, (acelasi timp cum ati parcurge distanta cu autocarul), ajungem in nordul insulei, unde sunt cele mai frumoase statiuni din Corfu.

Noi ne-am petrecut vacant in oraselul Acharavi, cea mai nordica statiune, o statiune destul de mare, impartita in vechiul oras si orasul turistic, cu un boulevard plin de magazine de suveniruri, delicatese locale, restaurante si baruri pentru toate gusturile. Daca tot vorbim de delicatese locale, nu plecati din Corfu pana nu ati incercat kumquat-ul. Nu crud, ci cu lichior sau confiat sub nenumaratele forme in care se mai gaseste. Peste tot veti gasi Limoncello, eu personal stiam ca este specific italienesc dar, fiind atat de aproape de Italia se justifica.

Grecia nu este doar o tara unde vii la plaja si la mare, este o experienta culinara. Mancarea greceasca este apreciata de toti turistii din diferitele colturi ale lumii, asa ca nu evitati mancarurile traditionale. Recunoastem ca dupa ce am citit despre vacanta in Corfu a lui Adi Hadean, am fost entuziasmate sa incercam mancarurile recomandate de el, caci daca el spune ca mancarea in Corfu este foarte buna, atunci trebuie incercata. Atentie insa, marimea portiilor la unele restaurante este…colosala.

Nici barurile nu sunt de neglijat, poti incerca nenumarate sortimente de cocktail-uri, poti urmari meciuri importante sau doar asculta muzica si in anumite zile ale saptamanii se organizeaza seri grecesti cu dansatori si muzica traditionala. Plaja este mare, insa acoperita de pietre, insa odata intrat in apa, nisipul devine lin, iar apa impecabila.

Statiunile de lux, ascunse, sunt impresionante, elegante si luxuriante. Nu este de evitat nici Sidari, daca preferati viata de noapte.

O atractie turistica este Paleokastritsa. O statiune cunoscuta pentru golfurile ei mici si frumoasa, plaja cu nisip, grote si pesteri unde poti ajunge cu vaporul. Poti urca pana la o manastire pentru privelistea asupra marii turcoaz.

Ar fi multe de povestit despre insula, multe de vizitat, multe de incercat in Corfu, dar nu am vrea ca articolul sa capete proportii uriase, asa ca, daca ati vizitat insula si aveti pont-uri sau impresii despre vacanta in Corfu, impartasiti-le in comentarii.

Pentru Foreverfolk,

Raluca si Oana

Festivalul Internaţional de Film Independent “Anonimul”

Festivalul Internaţional de Film Independent “Anonimul”, ediţia a VIII-a, se va desfăşura anul acesta între 8 şi 14 august în Delta Dunării la Sf. Gheorghe.

Festivalul de Film ANONIMUL se desfaşoară în două locaţii învecinate:

• În timpul zilei filmele sunt proiectate în sălile Complexului Cinema din Green Village. Intrarea se face pe bază de invitaţii, care se distribuie la Info Point-ul ANONIMUL (amplasat în Dolphin Camping), în limita locurilor disponibile.
•  În timpul nopţii (începand cu ora 20.45) toate filmele din Festival se proiectează în camping, pe un ecran gigant, în aer liber. INTRAREA ESTE LIBERĂ.

Festivalul “Anonimul” aduce în competiţie şapte dintre cele mai interesante lungmetraje din Rusia, Cehia, Coreea de Sud, Turcia, Bulgaria, Grecia, alături de pelicula “Periferic” al regizorului Bogdan George Apetri, calificat pentru premiul cel mare.

Puteţi vedea lista lungmetrajelor şi scurtmetrajelor aflate anul acesta în competiţie aici.

Festival “Club A”

De departe unul dintre cele mai emblematice locuri din Bucuresti  pentru studenti si nu numai, cu o istorie de 42 de ani in spate si zeci de trupe, evenimente culturale si proiecte lansate de-a lungul timpului, Club A va invita la Festivalul cu acelasi nume. Aflat la cea de-a 7-a editie (celelalte fiind organizate in 1969, 1971, 1981, 1990, 1999), festivalul a pornit de la ideea de a promova si premia trupe romanesti aflate la inceput de drum.

Anul acesta, Club A isi propune continuarea traditiei prin promovarea muzicii, dar si aniversarea celor 42 de ani de existenta prin aducerea in fata publicului a diverse evenimente pe plan cultural sau artistic. Mai mult, in cadrul editiei se doreste organizarea unui Festival al Artelor, in care studentii arhitecti vor crea un spectacol stradal conceput ca o parada a creatiei studentesti.

Prin urmare, Festivalul “Club A” va asteapta in perioada 13-18 mai cu urmatoarele:

• Scena muzicala Club A (str. Eugen Carada). Sase zile cu 42 de trupe de folk/rock/electro vor concerta. In plus, in fiecare zi vor canta si cate 6 trupe debutante (in deschiderea serii) inscrise in concursul pentru cea mai buna exprimare scenica. Printre trupele confirmate care vor concerta : Urma, Byron, Travka, Luna Amara, Doru Stanculescu si Sorin Minghiat, Mircea Vintila si Brambura, Tapinarii, Nicu Covaci etc.
• Cafeneaua culturala Club A (in pavilionul de pe Str. Lipscani). Aici va fi un spatiu de comunicare a proiectelor pe care Institutia Culturala Club A le-a derulat inca de la inceputuri. Grupate in zone de interes (literatura, muzica, teatru, film), evenimentele propun aducerea in fata publicului a personalitatilor care s-au legat intr-un fel sau altul de istoria clubului. Va exista si un spatiu expozitional (vernisajul lui Mircea Florian, expozitie afise si fotografii de pe parcursul celor 42 de ani), iar Doru Ionescu va lansa volumul Club A – 42 de ani. Muzica tinereii tale (in cadrul Muzeului Rock Club A);
• Evenimente stradale. Pentru acestea va puteti astepta la sesiuni de desen in aer liber pe teme date, un targ handmade pus la cale de studentii de la arhitectura, workshop de strings art si o expozitie de proiecte de arhitectura avangardista;
• Eveniment umanitar. Club A vine in ajutorul campaniei de strangere de fonduri pentru Marian Teofan, copilul de numai un an care lupta pentru a supravietui lecemiei. Astfel, in fiecare zi intre orele 13 si 19, pe strada Lipscani va fi instalat un cort al campaniei. Celor care vor dona li se vor oferi, in schimb, CD-uri ale trupelor participante in festival si tricouri imprimate.

Programul intregului festival, orele de concert si mai multe detalii, gasiti pe site-ul Club A.

Zi-le de Cluj

Un loc cu traditie istorica si universitara. Un loc cu evenimente culturale si un festival de film care il transforma in fiecare an. Un loc care merita vizitat oricand. Sub egida devizei “Zi-le de Cluj”, in perioada 27 mai – 3 iunie sunteti asteptati la Zilele Clujului. Se poate vorbi de un spirit specific al Clujului, dat poate de faptul ca aici oamenii au parca mai multa rabdare si se bucura mai frumos de toate cate le ies in cale. Tocmai de aceea, primarul orasului declara: Pentru a materializa aceasta stare speciala, va invit sa construim impreuna temelia unei frumoase traditii „Zilele muncipiului Cluj-Napoca”, ocazie pentru noi toti sa redescoperim frumusetile Orasului-Comoara.

Evenimentele propuse pe agenda programului sunt diverse, si menite sa atraga toate zonele de interes. Pe parcusul intregii saptamani va veti putea intalni cu cavaleri medievali (de altfel, ei vor deschide sarbatoarea, cu un Carnaval al Clujului), la Bastionul Croitorilor si in parcul Ion Luca Caragiale, alaturi de animatori stradali. Tot pe parcusul intregii saptamani va avea loc un targ al mesterilor populari, un targ la producatorilor clujeni numit „Descopera brandurile de Cluj” si un festival al organizatiilor non-guvernamentale.

Pentru pasionatii de botanica, sambata va avea loc un tur ghidat al Gradinii Botanice, alaturi de un doctorand in domeniu. Iar pasionatii de sport pot merge pe platoul Salii Sporturilor „Horia Damian”, unde se vor desfasura competitii de sport, care includ streeball, volei, handbal, ciclism, demonstratii de arte martiale. Iar daca va plac comorile ascunse, organizatorii au pus la punct un concurs de treasure hunting, pe parcursul caruia participantii vor vana indicii in cele mai importante punte culturale, turistice si istorice pentru a descoperi Comoara.

Nu numai oamenii ies la plimbare, ci in aceste zile va puteti intalni cu „Promenada Cartilor”, ce cuprinde o serie de lansari, expozitii si standuri de carte, dar si dezbateri si dialoguri intre scriitori clujeni si cititori.

Printre capetele de afis ale Zilelor Clujului se afla proiectia 3D pe Casa de Cultura a Studentilor, timp de 10 minute, in ultima seara. Si sa nu uitam ca, in fiecare seara, vor avea loc concerte cu artisti din toate zonele muzicale: populari, pop, rock sau folk. Si cum Clujul e si casa TIFF, pentru pasionatii de filme se vor gasi motive in program pentru a ii face sa zambeasca (probabil cel mai interesant moment fiind proiectia de film de joi seara, o avampremiera TIFF).

Un alt eveniment in cadrul Zilelor Clujului este Festivalul Culinar International (desfasurat in Memo 10) . Evenimentul propune o incursiune pe zile in bucataria maghiara, indiana, coreeana, japoneza, italiana, olandeza si franceza. Iar la final va avea loc constructia unei frigarui-record de catre bolggeri clujeni, sub supravegherea lui Adi Hadean.

Programul intregului eveniment, precum si locurile de desfasurare pot fii gasite pe site-ul dedicat: http://www.ziledecluj.ro/

Re-descoperirea Dobrogei

Ca Romania e o tara frumoasa o stim, cel putin teoretic, cu totii. Insa de prea putine ori ne gandim sa mergem sa descoperim parti din ea, pentru a vedea ce se ascunde in spatele imaginii. E drept ca lipsa unor drumuri acceptabile, a marcajelor sau a unor indicii legate de locurile istorice iti poate pune bete in roate. Cu toate acestea, aventurarea intr-o astfel de isprava se rasplateste prin descoperirea unor peisaje care te lasa fara cuvinte si a unor zone care merita. Intinerariul dobrogean pe care vi-l propunem se desfasora pe parcursul unui weekend (bine, daca doriti, puteti sa il prelungiti cu opriri mai lungi sau o sesiune de pescuit prin locurile amenajate).

Cum plecarea din Bucuresti s-a desfasurat vineri inspre amiaza, prima zi a fost dedicata drumului pana la Babadag, pe traseul Medgidia – Mihai Kogalniceanu – Targusor – Cheile Dobrogei – Cogealac – Babadag. Ne-a atras atentia un indicator spre Manastirea Sf. Ioan Casian (in apropierea comunei Targusor) si am hotarat sa ne oprim. Ascunsa intre dealurile zonei, complexul monahal apare aproape ca o cetate aruncata pe un varf, si este mult mai mare decat te-ai astepta. Am urcat pana acolo si am urmat semnele care conduceau spre pestera unde Sf. Ioan Cassian a stat. Intr-o liniste care, pentru obisnuitii oraselor supra-aglomerate, aproape ca dadea dureri de cap, am coborat pe un deal abrupt si pe niste scari la fel de abrupte pana am ajuns la locul respectiv. Nu e indicat sa incercati sa mergeti acolo daca sunteti incaltati in balerini sau pantofi, dar o data ajunsi vizita isi ajunge scopul. O atmosfera aproape ireala de albastru, verde si un lac la poalele dealului care va poate transpune in trecut.

Urmatoarea oprire au fost Cheile Dobrogei, un ansamblu geologic cu adevarat impresionant, stancile asezate in forma circulara fiind dovada ca mii de ani de lupta ai apei si vantului pot creea minuni vizuale. Pentru cei care raman mai mult in zona, Cheile se pot vizita mai indeaproape, mai ales tinand cont ca in zona se pesteri si zone de flora specifice. Noi ne-am multumit prin a fotografia putin si ne-am indreptat voiosi (sau obositi) spre Babadag, unde se afla locul de cazare.

Sambata a reprezentat un adevarat tur de forta, atat de vedere al distantei parcuse, dar si a locurilor unde am ajuns. Prima parte a zilei a fost dedicata unui traseu oarecum in cerc: Babdag – Capul Doloşman – Enisala – Babadag – Slava Rusa. Prima parte a drumului (spre Jurilovca) s-a desfasurat in conditii optime, drumul fiind destul de bun. Insa o data ajunsi acolo am avut surpriza de a nu gasi nici un fel de indicator spre Capul Doloşman (unde este situata Cetatea Argamum). Exista un punct de informare turisitic in zona, dar sambata era inchis. La fel cum exista un panou in care se prezinta rezervatia protejata din zona, dar fara nici un fel de harta. Pana la urma, am luat-o pe strada Doloşman si am ajuns la destinatie. A meritat toata alergatura pana am ajuns, caci zona este superba. Aflata pe malul lacului Razelm, faleza stancoasa (singura prezenta in zona litorala a Romaniei) adaposteste ruinele cetatii Argamum. Inainte de intrarea in sit (de la un anume punct, intrarea cu masina este interzisa) se afla un panou cu informatii legate de zona respectiva si istoria cetatii. Cetatea este atesata istoric (sub numele grecesc de Orgame) inca din sec. VI i.e.n., pentru ca in sec I-IV sa devina cetate romana. Chiar daca sapaturile arheologice au scos la suprafata faptul ca cetatea era destul de intinsa (situl are aproape 100 de hectare), mare parte din acesta se afla inca sub pamant.

Am pornit de aici spre urmatoarea cetate dobrogeana aflata in program, in apropierea localitatii Enisala. Aflata pe malul aceluiasi lac pe care il vazusem mai devreme, Lacul Razelm, cetatea care poate fii astazi vizitata nu mai pastreaza, de fapt, decat numele grecesc de Heracleea. Constructia actuala dateaza din perioada medievala, fiind o cetate construita cu scop militar in vederea supravegherii drumurilor pe apa si uscat (la vremea respectiva, cordoanele de nisip care separa Lacul Razim de Marea Neagra fiind inexistente). Taxa de vizitare a cetatii este de 2 lei, iar drumul pana acolo se poate face cu masina.

Am revenit apoi spre Babadag, unde ne-am oprit pentru a vizita geamia (sau moscheea) ce dateaza din secolul XVI. Din acesta, doar structura si cativa stalpi de sustinere sunt cei originali, intrucat geamia a fost arsa in conflictul ruso-turc, dar geamia este in totalitate renovata si folosita in momentul de fata drept lacas de cult de catre comunitatea musulmana a Babadagului (circa 3 00o de locuitori, din cei in jur de 10 000 cati totalizează Babadagul). Si aici, taxa de vizitare este modica (2 lei de persoana), iar pentru fotografiere veti plati inca 5 lei.

Am plecat mai departe in descoperirea cetatilor si am ajuns la Slava Rusa, localitatea in vestul careia se afla cetatea Ibida. Din pacate, se pare ca mare parte din zona cetatii (intinsa pe aproximativ 24 de hectare) este astazi acoperita de sat. Mai mult, cercetarile arhelogice din zona au fost sporadice, si in afara de ansamblul Portii de vest (cea mai vizibila parte din cetate) nu se pot vedea foarte mult. Chiar daca zona este foarte frumoasa -  ca si peisaj –  lipsa totala a oricaror informatii legate de ceea ce vizitam ne-a lasat un gust un pic amar. La fel ca fi faptul ca nu exista nici un indicator spre a ne indruma spre destinatie.

Acum, ca terminasem cercul ce pornise din Babadag, am luat-o incetisor spre Tulcea. Mai exact, spre Isaccea si cetatea Noviodunum. Cetatea este atestata de scriitori antici, bizantini si mai apoi medievali si se pare ca a fost una dintre dintre punctele strategice in zona Dunarii de jos. Considerat a fii cel mai important sit arheologic din nordul Doborogei, zona impresioneaza in primul rand prin amplasament. Pentru ca dincolo de sapaturile pe care le-am vazut si de faptul ca parea ca cetatea a fost foarte intinsa, nici aici nu am avut parte de nici un fel de harta a ruinelor sau de informatii relevante. Ulteori, la o cautare pe Internet, am aflat ca sapaturile si cercetarile sunt inca in desfasurare, mai ales pentru ca fortificatie romana initiala este total sub pamant.

Daca tot eram in Dobrogea nu puteam sa plecam fara a ne opri sa admiram cei mai vechi munti ai tarii, Muntii Macinului. Incadrati ca si Parc Natural, muntii (chiar daca au altitudinea unor dealuri) impresioneaza prin aparitia lor arida si culoarea pamantului. Fiind o zona de stepa, zona creeaza o sinteza intre zona mediterana, continentala si de stepa. Pentru pasionatii de biologie, speologie sau geografie, cu siguranta explorarea muntilor constituie un „must-do”. Nu am urcat pe munte, in special pentru ca nu am gasit o zona pana unde sa ne strecuram cu masina destul de aproape, dar i-am pus pe lista pentru o viitoare plecare. Ce nu am inteles este prezenta carierelor de piatra in acesti munti care au reusit sa supravietuiasca atator mii de ani.

Odata cu plecarea din zona muntilor, ne-am indreptat spre pontonul de unde puteam lua bacul si am traversat spre Braila.

Am venit acasa dupa excursia asta cu sentimente amestecate. Am ramas impresionata de peisajele pe care le-am vazut si cu siguranta ele au facut mare parte din farmecul excursiei. M-au pus pe ganduri atatea vestigii istorice de care nu stiam si de care nu stiu poate inca multi, dar si faptul ca ele nu sunt promovate in nici un fel. Cu toate acestea, recomand un periplu dobrogean oricui. E altceva, si e incredibil de frumos. Va trebuie doar un traseu bine stabilit, un grup de oameni faini si o masina cu un sofer care sa reziste la portiuni de drum care par off-road. Si aventura e gata…

O galerie foto despre locurile descrise in text se gaseste mai jos. Informatii detaliate despre Dobrogea de Nord gasiti pe www.info-delta.ro

Roma in 2 zile

Daca iti doresti o plecare pentru un weekend prelungit intr-un loc bun de vizitat, dar totusi nu foarte strain, si care in plus sa fie accesibil din punct de vedere financiar, Roma se doveste a fi o optiune de luat in calcul. Asa s-a dovedit a fi cel putin pentru mine, cand in urma cu vreo doua luni, cautand un loc dragut de vizitat, am gasit bilete de avion la niste preturi mai mult decat rezonabile. Iar avantajul e ca, daca te hotarasti sa pleci din timp, intotdeauna vei gasi asemenea oferte.

Primul lucru care m-a izbit (vizual vorbind) in Roma a fost mizeria de pe jos. Explicata probabil prin faptul ca nu am stat intr-o zona centrala (ci undeva langa Termini, care mai mare gara/statie de metrou din oras), dar si prin lipsa acuta a cosurilor de gunoi (de altfel, lipsa resimtita pe tot cuprinsul Romei). Mai apoi, te lovesc zecile de terase micute care impanzesc zona si orasul. Tratorria, pizzeria, gelateria….printre care se intercaleaza cate o shaormerie sau un mic chiosc de unde poti achizitona mancare la pachet. Chelenerii (majoritatea cel putin) sunt draguti, stiu ca isi vanda bine marfa, majoritatea restaurantelor au vin de casa, in sticle de 0.5 litri, iar mancarea este buna. Chiar foarte buna. Iar daca sunteti prima data in Roma, musai sa va desfatati cu inghetata. Ca nu degeaba e gelaterie langa gelaterie.

Cum probabil nu veti merge la Roma numai pentru a incerca mancarea (cu toate ca eu m-as risca sa fac asta intr-un weekend), ci si pentru a vizita cate ceva, va propun sa incepeti dis-de-dimineata, pentru ca aveti de mers si vazut.

Un punct bun de inceput este Biserica Santa Maria Maggiore (aflata foarte aproape de Termini), una dintre cele patru biserici patriarhale ale Romei. Construita undeva in secolul V, biserica este singura basilica romana care isi pastreaza partea centrala in varianta originala, restul constructiei fiind adaosuri facute in special in perioada secolelor XIII-XVII. Dupa ce terminati vizita, puteti savura un cappuccino la una din terasele micute aflate in Piazza Maria Maggiore, in timp ce marcati pe o harta continuarea traselui.

O idee buna este sa mergeti din acest punct spre Colloseum, intrucat drumul nu va ia mai mult de 20 de minute, timp in care sigur veti admira stradutele pitoresti, casele cu obloane si arhitectura. Pe masura ce va apropiati, veti observa ca si mizeria de pe jos incepe sa dispara, semn ca sunteti aproape ce centru. Intrucat noi am plecat de la propunerea de a vedea cat mai mult in cele doua zile, am hotarat sa evitam coada de bilete intr-un mod cat de poate de simplu: peste tot exista ghizi turistici care pentru o suma acceptabila va ofera turul Collosemului, dar si turul Forumului Roman si al Dealului Palatin. Avantajul este dublu: pe de o parte, scapi de statul la coada, iar pe de alta parte, exista cineva care chiar iti prezinta intr-un mod plin de viata povestea ruinelor pe care le vezi. Si, credeti-ma, e impresionant ca dintr-un deal, pe care acum se afla mai mult pietre, si cateva ziduri si coloane intacte, sa ti se desfasoare un castel imens, temple, basilici si istorii de alcov. Pentru partea acesta a plimbarii alocati-va 3-4 ore. Si va asigur ca nu va veti plictisi.

Restul zilei o puteti petrece in plimbari, mergand din piazzeta in piazzeta, admirand statui si fantani si, in mod din ce in ce mai evident, biserici. De ce spun asta? Pentru ca, in proportie de 90%, cele mai impunatoare cladiri sunt bisericile Romei. De o valoare arhitectonica impresionanta, construite in perioada Renasterii, dar cu materiale luate din vechiul for roman, pictate in fel si chip, acestea va vor atrage atentia chiar si atunci cand nu sunt marcate pe harta. Pentru simplul motiv ca veti trece pe langa ele si veti zice “dar oare aici cum e”. Un traseu bun de urmat pentru prima dupa-amiaza este: Piazza Venezia, Columna lui Traian, Fontana di Trevi, Piazza Spagna si, daca mai aveti stare, Piazza del Popolo (faimoasa pentru cele doua biserici construite in oglinda). In plus, daca aveti chef si stare de cumparaturi, in toata aceasta zona va puteti satisface poftele, dupa placerea si puterea cardului pe care il aveti, bineinteles.

Si pentru ca deja ati ajuns la 10 ore de plimbare, e cazul sa va asezati la o masa dintr-un restaurant oarecare (nu de alta, dar oricum sunt unul langa altul), recomandabil intr-una din zonele pietonale aflate intre aceste piazzete si sa degustati orice va face cu ochiul.

Pentru a doua zi programul incepe dis-de-dimineata, cu intalnirea cu ghidul pentru turul Vaticanului (daca ati mers cu o zi inainte in turul Colloseum-ului, sigur v-ati gasit un ghid si pentru Vatican). Despre Vatican nu stiu ce sa spun: e o colectie de arta, istorie, dorinta de epatare a diversilor suverani pontifi, o poveste dintr-un cap in altul. Cu statui grecesti, relicve romane, picturi renascentiste, mozaicuri pretioase. O poveste care culmineaza, bineinteles, cu faimoasa Capela Sixtina si frescele lui Michelangello. Totul este impresionant si facut parca anume sa iti ia ochii. Iata de ce, dupa 3 ore de plimbare, te regasesti destul de obosit si cu multe date inmagazinate. Odata asezate insa, vei aprecia momentul si vizita. Dinspre Vatican, ocolind zidul, ajungi la probabil cea mai faimoasa biserica din lume : Basilica San Pietro. Impresionand inca de la primire, cu piata circulara incojurata de coloane imense de marmura, basilica te impresionaza prin maretia ei. Si ai putea crede ca, dupa cate dovezi de constructii mari ai vazut cu o zi in urma, nu te mai atinge nimic. Din pacate, si aici cozile sunt considerabile, iar dupa aglomeratia Vaticanului nu am mai avut rabdare sa stau aici. Asa ca, cel mai bine ar fi fie sa o vizitati cu o zi inainte, fie sa va inarmati cu rabdare.

Si cum a trecut jumatate de zi si mai bine, pentru restul zilei se recomanda : Castelul San Angelo, Panteonul (pe care va recomand sa il prindeti in timpul zilei, pentru a fi cu adevarat impresionant), Piazza Navona.

Ce poti spune dupa doua zile de Roma: ca poate ai febra musculara, ca e un haos constant si o nebunie a turistilor de colo-colo, dar, dincolo de toate, ca ramai fascinat de tot orasul asta plin de istorie, biserici si povesti.

Pentru ForeverFolk,

Oana

Zilele Filmului de Limba Spaniola

Instituto Cervantes din Bucuresti organizeaza si in acest an Zilele Filmului de Limba Spaniola in perioada 8-14 octombrie 2010 la Cinema Studio (Bd. Magheru 29), Bucuresti.

Filmele se vor proiecta in versiune originala, cu subtitluri in limba romana.

Eveniment organizat in colaborare cu Uniunea Cineastilor din Romania, cu sprijinul Filmotecii Ministerului de Afaceri Externe si Cooperare al Spaniei, al New Multimedia Solutions si FunDeal.ro.

Programul filmelor:

Vineri, 8 octombrie, ora 19:00 El silencio antes de Bach | Linistea de dinainte de Bach;

Sambata, 9 octombrie, ora 18:00 La Bicicleta | Bicicleta;

Sambata, 9 octombrie, ora 20:00 Frio sol de invierno | Soare cu dinti;

Duminica, 10 octombrie, ora 18:00 Un oso rojo | Ursul rosu;

Duminica, 10 octombrie, ora 20:00 El abuelo | Bunicul;

Luni, 11 octombrie, ora 18:00 Bolivia | Bolivia;

Luni, 11 octombrie, ora 20:00 El silencio antes de Bach | Linistea de dinainte de Bach;

Marti, 12 octombrie, ora 18:00 En la ciudad de Sylvia | In orasul Silviei;

Marti, 12 octombrie, ora 20:00 Intacto | Intacto;

Miercuri, 13 octombrie, ora 18:00 Postales de Leningrado | Vederi din Leningrad;

Miercuri, 13 octombrie, ora 20:00 En la ciudad sin limites | In orasul fara limite;

Joi, 14 octombrie, ora 18:00 La Bicicleta | Bicicleta;

Joi, 14 octombrie, ora 20:00 Camino | Camino;

Proiectii de filme Cinema spaniol in turneu

Cinema spaniol in turneu porneste de la o initiativa, realizata impreuna cu centrele Institutului Cervantes din toata lumea, care doreste sa puna in prim-plan pelicule cu mai putin de 50.000 de spectatori in salile de cinema, prin intermediul unui ciclu de patru filme recent produse.

Demersul vine ca urmare a interesului scazut din partea publicului spaniol pentru unele productii cinematografice contemporane, in ciuda calitatii artistice ridicate.

Proiectia peliculelor va fi insotita de un studiu de teren asupra relatiei cinema-ului cu publicul sau, in contexte politice si socio-culturale diferite. La Bucuresti, proiectiile vor beneficia de prezenta lui Guillermo Hita, expert in analiza si dezvoltarea de proiecte tehnologice, comunicare si administrare culturala, unul dintre responsabilii proiectului, si jurnalistul Pablo Caballero, consilier de presa.

Toate filmele vor rula la Cinema „Elvira Popescu“ al Institutului Francez, Bd. Dacia 77, Bucureşti. Peliculele sînt prezentate în versiune originala în limba spaniola, cu subtitrare în limba engleza. Biletele se pun în vînzare la casa de bilete a cinematografului, în ziua proiectiei (pretul unui bilet  - 7 lei).

Evenimentul este realizat in colaborare cu Asociatia „Cine español en ruta“, Ambasada Spaniei in Romania si Institutul Francez din Bucuresti.

PROGRAM

Luni, 26 aprilie, ora 19:00

Întoarcerea la Hansala

Chus Gutiérrez, Spania, 2008

Lungmetraj,  95 min.

Marţi, 27 aprilie, ora 18:00

8 întîlniri

Peris Romano şi Rodrigo Sorogoyen, Spania, 2008

Lungmetraj, 92 min.

Marţi, 27 aprilie, ora 20:00

Rusinea

David Planell, Spania, 2008

Lungmetraj, 107 min.

Miercuri, 28 aprilie, ora 18:00

25 de carate

Patxi Amezcua, Spania, 2008

Lungmetraj, 86 min.

Next Page »