Titus Constantin lanseaza albumul “Liber”

Marti, 25 mai, incepand cu ora 20.30, Titus Constantin isi lanseaza in Club Mojo din Bucuresti albumul de debut Liber.

Printre invitatii care vor urca pe scena se numara nume mari ale muzicii folk romanesti: Mircea Baniciu, Dinu Olarasu, Ovidiu Mihailescu, Eugen Avram, Cristi Corcioveanu, grupul Fox Studis, Iulia Mitrea, Nicu Zota, George Liliac (Lipscani Band), Razvan Bineata (Vampy).

Titus Constantin va canta alaturi de fosti si actuali componenti ai trupei The 5  Seasons, alaturi de care a colaborat de-a lungul vremii, printre care se numara Kiba Dachi, Adrian Cristescu sau Dinu Cretu.

Va prezentam coperta albumului si un videoclip cu una din cele mai cunoscute piese ale sale, Chitara mea.

Daniel-Silvian Petre si Emil Kindlein in turneu

Daniel-Silvian Petre si Emil Kindlein continua turneul de promovare al albumului proaspat aparut Overdose, urmand a sustine o serie de concerte in acest scop.

Pe 4 mai, Daniel si Emil vor canta in Club Mojo din Bucuresti (Str. Gabroveni nr. 14), in cadrul serilor de folk organizate de e-Folk Events (detalii aici)

Pe 5 mai, cei doi timisoreni vor canta la Teatrul L. S. Bulandra in cadrul Festivalului National de Arte pentru Liceeni Florian Pittis 2010 (detalii despre festival gasiti aici)

Cel de-al 3-lea concert are loc tot in Bucuresti pe 7 mai, La Scanteia (Bd. Ferdinand nr. 73)

Pe 9 mai, turneul de promovare continua cu un concert in Club Mojo din Iasi.

Detalii suplimentare pe www.petre-kindlein.ro

Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici vin la Club Mojo din Bucuresti

Ca serile de folk din Club Mojo sunt o constanta nu mai exista nici un dubiu. Puteti citi aici lista artistilor care au concertat aici incepand din octombrie 2009.

Pe 27 aprilie, pe scena din Str. gabroveni nr. 14 vor urca doi invitati care nu mai au nevoie de nici o prezentare: Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici. Deschiderea spectacolului va fi asigurata de Titus Constantin si Iulia Mitrea.

Concertul va incepe la ora 20.30, iar pretul unui bilet este de 15 lei. Un eveniment e-Folk events

Galerie foto: Andrei Paunescu&Totusi in Club Mojo

Concertul sustinut de Andrei Paunescu si colegii sai din trupa Totusi (Mihai Napu – bass si Tase – tobe) a avut loc marti, 23 martie 2010, in Club Mojo.

Emeric Trio in Club Mojo, Bucuresti – 9 martie 2010

Emeric Trio a concertat pe 9 martie 2010 in cadrul serilor de folk din Club Mojo din Bucuresti (Str. Gabroveni nr. 14). Emeric Trio inseamna Emeric Imre (chitara, voce), Sorin Zamfir (tobe), Gabriel Ghita (clape).

Ce se mai intampla la Pariu Pe Prietenie – locul de intalnire a artelor

Despre serile Pariu Pe Prietenie (PPP) noi am mai vorbit pe www.ForeverFolk.com (click aici pentru a afla despre inceputurile PPP). Sunt seri in care isi dau mana muzica (in general folk, dar nu de putine ori avem de a face cu rock-ul, muzica clasica sau chiar blues si jazz), literatura (poezie, proza, epigrama etc.) si teatrul.

Pe 21 februarie, PPP a avut o componenta puternica de muzica folk si, un fapt foarte important, a adus pe scena de la Club Mojo o serie de artisti mai greu de vazut cantand in Bucuresti: Paul Arva, Lucian Darie, Adrian Bezna si Viorel Gheorghiu.

Despre Adi Bezna poate nu ati auzit foarte multe. Dar ce va pot spune despre el e ca e in primul rand un folkist ce canta cu inima, dincolo de vocea sa puternica si piesele sale cu lipici la public.

Aparitia lui Paul Arva in circuitul festivalurilor de muzica folk a coincis cu aparitia www.ForeverFolk.com pe segmentul online media, astfel ca numeroasele premii pe care el le-a castigat in 2008 au fost evidentiate in recenziile festivalurilor realizate de noi in anul respectiv. Lucian Darie este un artist care poate canta aproape orice gen de muzica – folk, rock, R&B, pop sau blues, de altfel el fiind prezent si in festivaluri de alt gen decat cele de muzica folk. Si asta a demonstrat-o (daca era cazul) si la PPP. Dupa ce au cantat impreuna piese proprii ca Iubeste-ma, Miss America, Minte-ma sau cateva de la Dinu Olarasu – Suna-ma noaptea (unde s-a primit o muzicuta de ajutor si de la Stefan Tivodar) sau Targa, Lucian a trecut la “greutati” precum Change the world (Eric Clapton) sau I’ll make love to you (Boyz II Men), dar a cantat si o prelucrare personala a cantecului popular Tudorito (pe care o puteti vedea intr-o versiune disponibila de la emisiunea “Taverna” de la TVR).

Dupa bis-uri si ropote de aplauze, au urcat pe scena si Fox Studis, pentru o Poveste, un Ceas greu si au incheiat cu piesa nascuta “La Suceava, In Cetate” si care pare sa devina imnul PPP – Laolalta.

Nu au lipsit din PPP nici momentul teatrului InDart sau lecturile de poezie, intermezzo-uri intre recitalurile unor oameni pe care sincer mi i-as dori mai des pe scenele din Bucuresti.

Mai jos puteti viziona o galerie foto de la eveniment.

Cronica in timp real din Club Mojo – Cei 4 muschetari ai folkului

Astazi, 9 februarie, incercam sa va oferim o experienta noua – recenzia in timp real a concertului folk din Mojo Brit Room ce ii are ca invitati pe Ovidiu Mihailescu, Eugen Avram, Dan Caramihai si Puiu Cretu.

Ora 21. Probele de sunet sunt gata, se asteapta ultimele “reglaje fine” si sosirea lui Ovidiu Mihailescu, ce a fost invitat la emisiunea Happy Hour (studiourile MediaPro se afla la Buftea). In 5-10 minute incepem.

Ora 21.10. Inca se negociaza ceva – din pozitia in care ne aflam nu nu prindem ce – poate ordinea de intrare in spectacol. Confirmam si sosirea lui Ovidiu Mihailescu.

Ora 21.14. Ovidiu, Dan si Puiu pe scena. Vor incepe cu o piesa in 3. Balada pentru Daniela, a lui Teddy Tudoroiu. De remarcat la Puiu noul double-six Tanglewood.

Ora 21.17 Raman toti trei pe scena si ce putea sa urmeze mai bine decat Tanar si liber.

Ora 21.20. Am uitat sa precizam, suntem sus – subsolul s-a “inundat proaspat”.

Ora 21.21. Puiu si ale lui Se duc iubirile. Tot in 3 – se pare ca avem de a face cu un concert in stilul Voua de alta data.

Ora 21.25. Publicul e “cuminte si ascultator”. Ovidiu ne anunta ca cele 3 piese au reprezentat “introducerea”. Urmeaza Eugen Avram.

Ora 21.27. Dupa mici acordaje (e foarte cald, iar corzile se mai lasa), Eugen incepe cu Te-as intelege din priviri.

Ora 21.31 Pentru ca suntem in zona “Universitate” (pe strazi aglomerate, mai ales de zapada ), nu merge nimic mai bine ca “Indiferent ce spune lumea ne vom da mana si vom dansa”.

Ora 21.34. Eugen trece la “hituri” – Cantec pentru tine – stiti voi, Cand vad parul tau, mi-aduc aminte de liceu.

Ora 21.39. Mi-e dor de tine. Clubul e plin, buna dispozitie domneste – poate chiar un pic cam multa .

Ora 21.43. Ce bun e vinul demisec… Si noi bem doar cola si apa plata Deh, la www.ForeverFolk.com nu se bea in timpul programului

Ora 21.46. Eugen viseaza la “fete pe role”. Din pacate, se anunta din nou cod galben de lapovita si ninsoare, deci mai are de asteptat.

Ora 21.49. “Cand imi zambesti ma topesc” – noi ne intrebam daca se refera la fata pe role sau la zapada de afara Dar Eugen ramane unul din cei mai buni instrumentisti din lumea folkului.

Ora 21.53. Recitalul lui Eugen se incheie cu doua “coveruri” – Daniel Iancu – Mii de smaralde si Valeriu Sterian – Cantec de oameni.

Ora. 22.00 Urca pe scena Puiu Cretu. Prima piesa Cantec nebun.

Ora 22.03 Despartire in flori. Puiu e unul din artistii ce vor ramane adeptii folkului clasic.

Ora 22.06 Am avut si un featuring in seara asta. Puiu a cantat Pana ora-ntuneca alaturi de Andreea de la Lemn dulce

Ora 22.12 Si dupa Puterea sa alegi, Puiu va incheia cu Dragoste in fan, ambele piese alaturi de Andreea.

Ora 22.16. Surpriza – primim bonus – Blowing in the wind – Puiu, Andreea si Dan Caramihai la muzicuta.

Ora 22.20 Urmeaza “la aparat” Dan Caramihai. Si o piesa noua (sau cel putin noi nu o stim) – Unde sunt cei care nu mai sunt

Ora 22.26 Foarte simpatica piesa noua. Iar acum urmeaza Cand am pornit, de asemenea Teddy Tudoroiu autor. Macar asa sa fie si Teddy alaturi de noi.

Ora 22.29. Din nou o piesa mai putin cantata a lui Dan. Sa ascultam cu atentie. Pacat ca nu anunta si cum se numesc piesele, noua ne-ar fi utile.

Ora 22.31 Mircea Baniciu si Intelegere - cu Dan si Ovidiu – live la Mojo Brit Room.

Ora 22.35 Desi piesa s-a terminat, Dan ii spune lui Ovidiu…sa mai stea un pic pe scena Urmeaza cantecele aromane.

Ora 22.37 La refren publicul tine ritmul cu palmele, La hoara armineasca. Urale Si bineinteles ca urmeaza La musata-armina si in acelasi ton, cu toata lumea aplaudand si Ovidiu si Puiu alaturi de Dan pe  scena.

Ora 22.42 Ovidiu pregatise niste piese noi, dar lumea deja scandeaza Lily, Lily. Sa speram ca mai tine bateria, ca e cam pe sfarsite.

22.43 Cu ce putea sa inceapa Ovidiu decat cu Fericit-nefericit.

22.45 Dan muzicuta, Puiu voci, publicul ritmul. Ce mai, dezmat

22.47 Si Ovidiu are o piesa noua – Nu cred

22.48 Dap, e piesa lui Ovidiu – a uitat si versurile si are si manelisti si manechine in text

22.51 Piesa de dragoste, iarasi noua – Padurea de foc

22.51. Latopul ma informeaza ca low-battery…deci ultimele randuri.

22.55 Cu Dan la muzicuta, Ovidiu trece la Imperfect. Ca un om picioare, ca o plaja fara mare, ca un fluviu fara pesti…

22.58 Cu Ovidiu cantand Cipilica (piesa care da titlul albumului sau cel mai recent), va multumesc pentru atentia cu care ati urmarit una din cele mai neobisnuite cronici de concert.

Din Mojo, pentru ForeverFolk

Marius Matache

Simplitatea unei seri inghetate cu Dinu Olarasu

E adevarat ca atunci cand afara sunt -15 grade Celsius, nu prea iti vine sa te misti pana in centrul vechi al Bucurestiului. Cam la fel de adevarat e ca in astfel de seri un vin fiert usor dulceag si aromat din plin e un rasfat placut si binevenit. Insa nu la fel de putin adevarat este ca cei care si-au facut curajul sa infrunte frigul si sa vina in Mojo Club marti, 26 ianuarie 2010, au avut parte de dulceata versurilor, condimentata din plin de acordurile chitarii, si de caldura emanate de nimeni altul decat de sighisoreanul Dinu Olarasu.

Ne-am inceput seara aducandu-ne aminte ca N-ai nevoie de foarte multe, iar mana de oameni prezenti a fredonat in tonuri ironice cum e bine sa te Feresti de Bucuresti. Printre piese deja cunoscute precum Ploaia asta nebuna, Ea nu ma lasa, 10 ani, Suna-ma noaptea sau Camera cealalta s-au intercalat piese pe care mai rar ne e dat se la auzim in varianta lor live (mai ales ca spiridusul folkului nu ajunge in fiecare saptamana in capitala): Pur si simplu, o piesa de iarna al carei inceput se potrivea perfect cu atmosfera din ultimele zile (“iarna va veni ca alta data”), Daca toti am bea parfum sau Targa.  A fost present pe scena si Eugen Avram, invitat de catre Dinu sa interpreteze “2-3 piese…dintre cele mai faine”. Astfel am avut parte de Fata pe role, Te-as intelege din priviri si Indiferent.

Si pentru ca domnul Olarasu nu se considera atat un cantaret, cat un “poet cu chitara”, lucrul acesta devine evident atunci cand e vorba despre piese care seamana mai mult a declaratii de identitate. Declaratii sincere si simple, precum “Eu sunt omul care va trebuie” sau “poate sunt cam alandala…dar sunt cel mai fain baiat” au intregit seara muzicala din Mojo Club.

Privind retrospectiv, mi-ar fi placut ca publicul sa fie un pic mai aproape de cel de pe scena (nu fizic, cat sufleteste), intrucat la un moment dat e greu sa mai savurezi poezia printre rasete si povesti spuse un pic cam tare sau ca una dintre boxe sa nu scoata un zgomot constant pe aproape toata durata concertului. Cu toate acestea, daca aveai putina vointa puteai sa simti toata forta construita prin vers si chitara de pe scena. Pana la urma, chiar si Dinu ne-a reamintit inainte de a pleca: “N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit/E de-ajuns o mana de prieteni/ Si putin infinit”. Si eu zic ca a fost cate putin din fiecare in aceea seara.

Foto: Andrei Soanca

Impro-teatru cu trupa “Obligo”

Ne-am obisnuit sa definim teatrul in termenii clasici ai povestii ce se intampla pe o scena, cu un scenariu bine stabilit, curgand de la piese antice pana la cele post-moderniste. Putem povesti despre o piesa de teatru unei terte persoane, iar aceasta sa regaseasca (fie si partial) povestirea in momenul confruntarii cu scena. Exista, totusi si altfel de modalitati de exprimare artistica prin jocul actoricesc.

Unul din acesta este “teatrul de improvizatie”, tehnica dezvoltata in special sub forma jocurilor de catre Viola Spolin, in perioada anilor 1940 si Keith Johnson, in perioada anilor 1970. Scopul initial a fost acela de a dezvolta anumite abilitati necesare oricarui actor, precum dictia, reactia in fata unor evenimente neprevazute in program, spontaneitatea. Fenomenul a dobandit, incet si sigur, intindere, ajungand astazi mai mult sa fie perceput mai mult decat un joc, cat o forma de “performance act” ce destrama clasicele bariere dintre actori si public.

Una dintre trupele care reprezinta curentul impro este Obligo. Ii puteti gasi usor, in orice luni, incepand cu orele 20.00, in club Mojo, cu showul “Imprivizatii si alte dinalea…” (da, este vorba de acelasi club care martea aduce “povestile de folk” in Bucuresti).

De ce merita sa ii vedeti? Motivul general ar fi acela ca toti avem nevoie din cand in cand de o portie sanatoasa de ras, de un moment de detasare de probleme scolare, casnice sau muncitoresti. Pentru ca nu ai cum sa te plictisesti, in conditiile in care publicul este cel care decide mare parte din scenarii: ei desemneaza locurile unde se petrece actiunea, ei aleg titluri pentru anumite momente, ei scriu replici pe foi cu care actorii trebuie sa creeze povesti. Mai mult decat atat, chiar daca o parte din “jocuri” se repeta (atentie, nu aveti de-a face cu o piesa de 2 ore, ci cu o serie de momente in care actorii se confrunta cu diverse situatii: de la “Obligo de intrebari” – joc in care cei doi protagonisti trebuie sa formuleze replicile numai sub forma de intrebari – pana la “Obligo de sunete” – in care avem o situatie, un actor care emite sunetele corespunzatoare si unul care trebuie sa mimeze conform situatiei dar si conform sunetelor), nicio replica, nici un scenariu, nici un zambet iscat pe fata celor din fata nu suporta repetare.

Showul de luni din Mojo este o contructie de puzzle in care tu poti decide imaginea, tu poti taia piesele, si ii poti vedea pe cei prezenti pe scena cum le dau o forma finala. Este un moment in care asisti la un spectacol de dans, muzica, teatru, dar mai ales la demonstrarea talentului celor 6 responsabili de seara (pentru data de 14 decembrie, cand am participat eu, numele acestora au fost: Teodor, Serban, Alex –mare, Adriana – debutanta si cu emotiile aferente, Vlad – responsabil si cu partea muzicala a showului si Murzea – prezentator, moderator si legatura constanta dintre public si scena).

Impro-Obligo este un tratament garantat pentru detensionarea nervoasa, pentru evadarea din plictiseala, si mai ales pentru generarea unei stari de buna-dispozitie.

Detalii despre trupa si despre showurile ce au fost si ce-or sa fie, gasiti la adresa obligo.wordpress.com

PS: Un sfat pentru cei care doresc sa participe ar fi sa isi faca rezervari, pentru ca experienta empirica mi-a demonstrat (in doua cazuri distincte) ca publicul este destul spre supra-numeros.

Mircea Vintila si Brambura in club Mojo

Exista concerte folk ale caror efecte aduc din cele mai variate stari, de calm, poate melancolie si cele care te incarca de energie pentru o saptamana intreaga sau suficient cat sa uiti de stresul acumulat in acea zi. Si daca tot vorbim de concerte revigorante, unul cu efect garantat este cel al vesnicului tanar Mircea Vintila.

Asa a fost si marti, 8 decembrie in club Mojo, cand Mircea Vintila, cu a sa trupa Brambura a venit cu chef de cantat si pus pe sotii special pentru a ne incanta si energiza cu zambetul si melodiile sale.

Dupa ce a impartit zambete si saluturi, seara a putut incepe in forta cu ”Dama de pica” si pentru un tonus mai bun am avut parte de ceva exercitii (muzicale, ce-i drept) „Cardio”.

Pentru ca organizatorii serilor de folk din Mojo au sustinut ca ei vor sa daruiasca seri de poveste, ne-am plimbat in lumi indepartate pe la „Hanul lui Manuc”, pe strada „Popa Nan”, apoi pe „Corso” pana la „Laptaria lui Enache”, cantand, zambind si aplaudand cu drag.

Trupa apoi a luat o scurta pauza, lasandu-l pe Vintila singur cu publicul, pentru a ne marturisi ca el este un simplu „om pe niste scari”.

Sunt piese de cand Pasarea Colibri exista in formula ce-l includea pe Florian Pittis, ale caror farmec nu mai este acelasi fara interventiile sale pline de umor. Asa ca, ascultand „Constantin si Veronica”, am inchis ochii si ne-am imaginat ca alaturi de Vintila se afla si Pittis,caci lipsa lui face ca aceasta piesa sa para mai trista. Apoi a urmat „Lordul John” si la fiecare vers, ni se derulau in minte imaginile amuzante cu interpretarea lui Motzu Pittis.

Dar, revenind in zilele curente, am ascultat o piesa ce parca se potriveste cu lumea in care traim, caci „Noi n-avem…”.

Evident nu putea fi un concert complet fara Miruna si aceasta n-a venit oricum, ci cu o demonstatie a talentului lui Robert Enache, chitaristul trupei Brambura. Si astfel simpla intamplare prin care camasa de noapte a Mirunei se rataceste asa usor, a devenit o adevarata aventura.

„Pamantul deocamdata” si ale sale neajunsuri, o asteptare „Peste rabdari” si „Barca” in care ne-am aflat cu totii, au incantat publicul si l-au facut sa se ridice de pe scaune pentru a dansa, canta, aplauda.

Mircea Vintila a dorit sa ne spuna un „Adio, deci pe curand” invitandu-ne sa apalaudam odata cu el, insa nu a putut parasi scena asa de usor.

In incheiere,”Mielul” si „Epilog” ne-au facut sa ne dam seama ca seara s-a incheiat si parca ne-a parut rau, caci daca ar fi fost dupa noi, Mircea Vintila ar trebui sa ne canta ore in sir.

„Cantecul bufonului” a dus la cadearea „cortinei” si astfel am plecat incantati si cu zambetul pe buze si fredonand cele auzite.

Next Page »