Mircea VINTILA

S-a nascut pe 23 martie 1949 si este un bucurestean get-beget, nu putine din cantecele sale evocand sau mentionand in treacat locuri din Bucuresti: Hanul lui Manuc, Strada Popa Nan, Calea Mosilor si Bucur Obor (in Miruna) si multe altele.

Pasionat de muzica inca din copilarie, urmeaza cursurile scolii de muzica nr. 3, indrumat catre vioara de nasul sau, Victor Balan, dirijor al Orchestrei Simfonice, cel care ulterior Ii va da primele lectii de chitara.

Absolvent al Liceului Lazar din Bucuresti, iar in 1974 al Institutului de Constructii.

Debuteaza in 1968 la Casa de Cultura a Studentilor, cantand piesele Lordul John, La fereastra spre livada, si Osebite anecdote, in cadrul cenaclului Atlantida de la Casa de Cultura a Studentilor, condus de Radu Anton Roman.

Participa alaturi de Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Nicu Vladimir, Doru Stanculescu la primul festival studentesc in 1971.

In martie 1974 castiga marele premiu al festivalului “Primavara baladelor” (festival ce debutase cu un an inainte, editie castigata de Doru Stanculescu), intr-un concurs in care mai apar si timisorenii de la Pro Musica sau Marcela Saftiuc. Dupa acest festival, George Stanca, la cererea lui Adrian Paunescu, il duce la o preselectie a Cenaclului Flacara, caruia i se alatura. De altfel, va colabora foarte bine cu Adrian Paunescu, muzica sa inspirandu-l pe poet, care compunea versuri pe nerasuflate pentru liniile melodice “oferite” de Mircea Vintila (Pamantul deocamdata, Proverbe, Fat-Frumos, Pielea ursului, Hanul lui Manuc, Comertul imposibil, Un om pe niste scari etc.).

In acelasi an apare primul sau disc single, ce includea doua piese pe care Mircea Vintila le canta si astazi: Pamantul deocamdata si Mielul.

Un an mai tarziu apare un al doilea single cu piesele Hanul lui Manuc si Bade Ioane. Primeste premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor pentru piesa Bade Ioane, “un adevarat elogiu mistic adus taranului roman de catre Tudor Arghezi” asa cum il numeste Ioana Bogdan, cea care l-a rugat pe Mircea Vintila sa puna acest text pe muzica pentru o emisiune de televiziune.

Primul LP, intitulat Crezul meu, apare in 1976, o parte din piese fiind orchestrate de Dan Andrei Aldea.

La sfarsitul anilor ’70 incepe sa colaboreze cu trupa Basorelief, grup de rock progresiv din care facea parte si Mugurel Vrabete (Holograf) ca trupa de acompaniament.

1982 este anul aparitiei LP-ului Peripetii noi, pentru ca in 1986 sa scoata albumul intitulat Mircea Vintila. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasa, dar nu a fost acceptat).

In 1986 realizeaza alaturi de Florian Pittis, la Teatrul Bulandra, spectacolul de poezie “Fata in fata cu lumea”. Regizat pana in cele mai mici detalii (nu putini au ramas muti de uimire vazandu-i pe cei doi artisti…rupand bilete la intrare sau “jucand table” pe scena asteptand ca oamenii sa isi ocupe locurile in sala), spectacolul se mentine timp de un an, bucurandu-se de un real succes.

Tot alaturi de Motzu’ scoate in 1992 albumul Nu trantiti usa!, orchestrat de Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici. Ca o continuare fireasca, in 1993 apare Pasarea Colibri, una din cele mai de succes trupe a acelor ani, ce ii includea pe toti cei patru (Baniciu, Vintila, Pittis si Cnejevici).

Timp de 10, Pasarea Colibri editeaza mai multe albume, de fapt colectii de piese ale artistilor ce alcatuiesc grupul, intr-o noua prezentare. Astfel, apar In cautarea cuibului pierdut, Ciripituri, Cantece de bivuac, Inca 2000 de ani (2001) si 10 ani (2003).

Dar cei 10 ani de spectacole si turnee in tara si in strainatate alaturi de Colibri nu i-au afectat pe compozitorul Mircea Vintila. In 2000, lanseaza albumul “Madama de Pica”, un album la care colaboreaza cu Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare si claviaturi, Relu Bitulescu (ZAN) – percutie, Eugen Caminschi (Brambura, Vama Veche) – chitara, Marius Batu – chitara acustica si backing vocal si Mugurel Vrabete (Holograf)- bass, dar si in calitate de producator executiv. Madama de pica primeste premiul de Cel mai bun album folk al anului 2000, iar primul extras pe single, Noros cecer, primeste premiul ce “Cel mai bun clip al anului”.

Dupa despartirea de Pasarea Colibri in 2003, Mircea Vintila avea nevoie de o noua provocare, asa ca formeaza Trupa Brambura, trupa de acompaniament alaturi de care apare in concerte. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal). Alaturi de acestia, continua colaborarea cu Horia Stoicanu si in acelasi an lanseaza albumul Toti intr-o barca.

La initiativa prietenului Relu Mitran, participa la Circul Globus la fabulosul concert Tandreturi pentru femei cu cei 4 corifei, alaturi de Mircea Baniciu, Nicu Alifantis si Alexandrau Andries.

In decembrie 2005 apare albumul Opere si operete, o colectie a celor mai bune piese ale lui Mircea Vintila (Pamantul deocamdata, Bade Ioane, Fat-Frumos, Miruna etc.) orchestrate la standardele anului 2005. Pe acelasi album, apare o noua inovatie a lui Mircea Vintila – o piesa alaturi de hip-hop-erul Barac (ex-Verdikt) intitulata Drama de cartier.

Bibliografie

1. Jurnalul National – Editie de colectie, 2 martie 2009
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vintilă

Post Author: Marius Matache

2 thoughts on “Mircea VINTILA

    […] seara de muzica folk in Club Mojo din Bucuresti (Str. Gabroveni nr. 14). Invitatii saptamanii sunt Mircea Vintila si Jul […]

    Mihai Ardeleanu

    (5 January 2012 - 12:32)

    Ciocule,
    Trebuie sa-ti dau o veste proasta. colega ta de liceu, Cristina Georgescu s-a prapadit dupa o lunga suferinta.
    Miine 07.01.2012 va avea loc servisiul funeral si am decis cintecele tale pe care Cristina si familia le-a / le place asa de mult sa fie fundalul sonor la sfirsitul ceremoniei.
    Dumnezeu s-o odhneasca in pace.
    Mihai

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.