Folkul (dar și muzica în general) a generat, de când cu Internetul, o serie de fani absolutiști. Care dau verdicte, care oricum știu mai bine decât oricine dar, cel mai grav, care uită de un drept fundamental al democrației: dreptul la opinie. Și mi-l amintesc pe Ion Rațiu spunând Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul sa nu fii de acord cu mine.
De ce această introducere? Andreea a fost la concertul Nicu Alifantis de la Timișoara, iar după a scris pe blog despre această experiență. Ea a recunoscut că a fost un concert reușit, cu oameni de ambele părți (pe scenă și în sală) ce au primit ceea e și-au dorit: o seară excelentă, o experiență de neuitat. Dar, așa cum a spus și în introducere, ea nu a fost extaziată, nefiind o fană a genului sau a artistului. Reacția publicului a fost la un pas de a o arde pe rug, de a o spânzura în piață. Iar asta în condițiile în care nici măcar Nicu Alifantis nu a fost deranjat de articolul ei (dovadă că i-a publicat textul pe pagina sa de facebook), unul scris de altfel cu foarte mult bun simț, fără vreun fel de tendință.
Inevitabil mi-am adus aminte de două situații. Una în care Auraș și-a permis să nu îi placă “Zidul Plângerii” din pauza concertului Roger Waters și organizarea concertului. A fost săptămâna lui de glorie, e drept, negativă. Apoi de câțiva fani ai unui coleg de breaslă folk care ne-au făcut, printre altele, cocalari pentru că nu am promovat un anume eveniment.
Oare să spun și eu că, în ciuda admirației pe care o am pentru instrumentiștii excepționali din Dream Theater, nu sunt un mare fan al lor? Sau că, deși îi recunosc virtuozitatea lui Malmsteen, consider că 3 note ale lui Clapton fac mai mult decât 200 ale sale? Sau că nici una trupele rock românești apărute în ultimii nu îmi spun mare lucru, poate pentru simplul fapt că sunt crescut cu heavy metal-ul clasic al anilor ’80-’90 și necum din vreo superioritate/ignoranță/negație?
Subiectivismele de fani sunt permise, de fapt sunt subintelese. Dar nu și când se ajunge la injurii, mojicii și alte chestii de acest gen. Haideti sa ne iubim favoritii fara a-i infiera pe cei care nu faac la fel, pentru că fiecare din noi are dreptul la preferinte, mai ales cand vine vorba de arta. Când ne-am pierdut oare dreptul la opinie?
