Poeme la întâmplare de la Nicu Alifantis

Nicu Alifantis e tipul de artist care te obligă, prin ceea ce face, să scrii despre el și proiectele sale. Dincolo de profesionalismul emanat de toate proiectele în care se implică (de la un simplu concert, la albume, turnee și activitatea sa în social media), are o energie aparte, experimentează în permanență și respectă în permanență acele reguli de care vorbea Cristina Bazavan la prima ediție a conferinței Mastering the Music Business (unul din exemple ar fi că are în permanență o strategie bine conturată pe următoarele 6 luni). În plus, evenimentul oficial de lansare de la Espace Minoux a fost, dincolo de scopul declarat, o întâlnire cu prietenii săi, mai noi sau mai vechi. Cu povești, cu multe glume, cu emoțiile inerente ale celor meniți să îl înlocuiască pe “vinovatului principal”. Pentru că, dincolo de orice, Nicu Alifantis a lipsit (extrem de motivat) de la propria lansare și zău că ne-a lipsit.

În 2018 are foarte multă treabă – singur, cu zeci de idei și proiecte personale, sau alături de corifei, cu care are deja 6 spectacole antamate. Iar prima livrare a fost cea a volumului de poezii Poeme la întâmplare.

Răzvan Luscov, autorul desenelor ce “condimentează” poemele alifantice, este iremediabil îndrăgostit de muzica artistului, care, din poveștile spuse la Espace Minoux, i-a fost alături în multe momente ale vieții. În calitatea de cadru universitar la Arhitectură, le-a dat temă studenților săi (oare unde am mai auzit eu asta?) să ilustreze Mai lasă-mă, pe versurile lui Nichita Stănescu. Urmare? Audiții nesfârșite ale piesei, analiză pe text, apoi o carte cu desenele rezultate și clipuri video pe net. Așa se nasc poveștile…

Nicu Alifantis nu este doar un imens compozitor și interpret, ci și un poet care mișcă inimile. Răzvan Luscov

Laurențiu Tudor, autor de postfață-n față…cu poezia, îl numește poetul sonor al iubirilor noastre, generație în care mă regăsesc și eu, amintindu-mi de o Ploaie în luna lui Marte cântată în miezul verii (cui îi păsa că nu e martie) pe o bancă din parc.

Subsemnatul, nefiind vreun critic literar sau vreun desenator talentat, vă voi spune că, după ce am ajuns la birou, că m-am pus pe treabă și am parcurs cele 45 de poezii dedicate celor 45 de ani de carieră folkistică. M-a surprins plăcut trecerea de la lirism la umor, semn că artistul e doar un om, cu stările lui, mai vesele sau mai triste. Mai departe, vă dau legătura, cartea e deja în librării, va fi lansată pe la târguri de carte sau pe drumurile artistului prin țară.

Alifantis FaceCarte nu mai e o întâmplare, 
Nici Scrisori nedesfăcute nu mai sunt semn de mirare,
Versuri line se adună din amor, umor și soare,
Alifantis a lansat Poeme la întâmplare!