Electorale cu folk

Ca unul care încearcă să învețe în permanență din experiențele de care are parte, am studiat cu atenție evenimentele ce au urmat mitingului PSD la Iași. Dacă nu înțelegeți de ce vorbim de chestii electorale pe un site de folk, are legătură prin prezența a patru artiști folk la respectivul eveniment politic și comentariile apărute în spațiul public ca urmare a acestui fapt.

Am început studiul printr-un sondaj pe pagina de facebook a ForeverFolk. Au fost aproximativ 200 de voturi (un pic peste), din care 3/4 au votat că banii nu sunt totul, iar 1/4 au votat “ia-le banii!”. Vox Populi!

Este o situație complexă, unde nu există un adevăr absolut, ci doar foarte multe nuanțe. Nu există doar “artiștii nu fac politică” sau “artiștii trebuie să fie niște mercenari”, nu atât timp cât apar voci are publicului de folk care protestează față de sau încearcă să explice prezența lor acolo. Evident, publicul nu are nici un drept să ia artiștii la înjurături de mame, sfinți sau ficați. Ai dreptul să îl sancționezi nemergând la concerte, necumpărând discurile lui, arzând afișele, tricourile sau discurile pe care le-ai plătit. Ai dreptul să îi spui că ești dezamăgit că s-a asociat cu un anumit partid politic care ție nu îți place, dar nu ai dreptul să îl înjuri că are o convingere sau că își câștigă existența.

Un artist este și un om, deci are dreptul să aibă o afinitate politică. În numele democrației, pe care unii politicieni nu prea și-o doresc, respectați-le alegerea, chiar dacă nu sunteți de acord cu ea. O să susțin până la moarte ideea că trebuie să îți susții părerile și alegerile. Florin Chilian a ales să îl susțină public pe Mircea Geoană la alegerile din 2009. Că pentru a strânge bani pentru o fată bolnavă, că pentru că a crezut că poate să îl învingă pe Băsescu, Florin Chilian l-a susținut public pe Mircea Geoană, cu toate consecințele. În plus, nu e nici o rușine să sancționezi ulterior partidul sau omul politic pe care l-ai susținut, dacă nu își îndeplinește promisiunile. Aici aș da exemplul lui Valeriu Sterian care a susținut cu patimă Convenția Democrată și pe Emil Constantinescu, iar ulterior, dezamăgit de aceștia, să îi critice așa cum știa el cel mai bine: pe note.

Pe de altă parte, artiștii trebuie să înțeleagă că sunt niște purtători de cuvânt, nu doar niște simpli oameni. De-a lungul timpului, folkiștii s-au făcut remarcați ca autori de muzică de protest (așa a și apărut folkul) împotriva sistemului, împotriva regimurilor autoritare, împotriva nedreptății. De aceea, oamenii vor accepta cu greu, în ceea ce îi privește, o imagine de mercenari – am venit, mi-am luat banii, am plecat, cânt oriunde și pentru oricine pentru suma corectă. Cu atât mai mult în cazul în care ai o imagine de Om Liber, de luptător pentru dreptate, de om anti-sistem.

Apropo de public: dacă în conturile artiștilor ar fi înghesuială de bani din drepturi de autor și din concerte pe bilete sau discuri vândute, sunt convins că mulți dintre ei nu ar participa la manifestări electorale. Realitatea e că sălile de spectacole pe la folk sunt tot mai goale (onoare excepțiilor), iar artiștii, înainte de toate, sunt oameni și au facturi de plătit sau guri de hrănit. Ce e dispus să facă fiecare pentru bani e o altă discuție, unii sunt dispuși să facă orice.

Cineva spunea că a fost o oportunitate excelentă, au cântat la zeci de mii de oameni. Întrebări pe care să vi le puneți: e un posibil public al vostru acolo? E lumea venită la un miting electoral dispusă pentru efortul de a asculta? Degeaba te manifești dacă în public sunt doar maneliști sau oameni suficient de supărați să nu aibă răbdare să asculte o muzică cu mesaj.

Sorin Poclitaru face o comparație care, după părerea mea, este eronată, cu concertele OCS la mitingurile USR-Plus, întrebându-se retoric câte înjurături și-au luat ei. În primul rând, OCS și-au declarat public susținerea pentru partidul respectiv, deci nu vorbim de mercenariat. Apoi, sunt aproape convins că cei de la OCS au făcut și un calcul de tipul „câți fani avem noi în zona electoratului PSD?” și au constatat că pierderile vor fi minime.

Tot pentru artiști: credibilitatea voastră e o resursă extrem de importantă, ce nu poate fi cuantificată într-o sumă exactă și care nu este nelimitată. De aceea, dacă azi “înjurați” un partid, a cânta peste 10 zile sau 1 an pentru același partid s-ar putea să vă dăuneze.

Așadar, dragi folkiști, încercați să vă cunoașteți publicul, nu vă mulțumiți doar cu aplauzele lor. Vă va ajuta să nu fiți surprinși de reacția lor în anumite situații. Dacă mergeți alături de un partid în campanii electorale pentru bani, faceți un calcul al efectelor secundare, măcar să merite financiar. Ah, și vorbind de financiar, cereți banii înainte, partidele au obiceiul să mai uite să plătească (întrebați tipografiile sau pe cei care personalizează tricouri, sunt mulți care au rămas cu munca prestată și buza umflată).

Dacă vreunul din artiștii implicați dorește să comenteze, este invitatul meu – promit să adaug later edit. Iar cititorii au liber la păreri în comentarii, atât timp cât sunt exprimate civilizat, fără obscenități și jigniri.