Mircea Vintila in Crossroads

Concertele de folk sustinute marti seara in Crossroads incep deja sa devina traditie. Ceea ce nu e un lucru rau, ba chiar dimpotriva am spune. Iar seara de 27 octombrie a strans un club plin cu oameni veseli si calzi, pentru a il asculta pe Mircea Vintila. Obisnuiti fiind cu faptul ca deseori concertele sunt anuntate la o anumita ora, doar pentru a incepe cu minim jumatate de ora dupa, prima surpiza a serii a fost tocmai ca la 21.05 pe scena a urcat responsabilul cu deschiderea serii, Dragos Boeru.

Surpriza a fost si pentru cei care au sosit pe parcurs, clubul incepand a se umple incetul cu incetul. Revenind la ceea ce s-a intamplat pe scena, Dragos si-a recunoscut emotiile si a incercat sa le transfere in emotiile cantecelor prezentate. Piese calde, de suflet, precum “Ziua ta”, “1000 de drumuri”, “Gand” sau “Pastori de fulgi”. Si, inainte de a pleca si pentru ca a prins la public, “Cantec” (“A venit un lup din crang”) si “Eroi”, pentru ultima piesa cerand parca aprobarea lui Mircea Vintila.

Mircea Vintila, mereu zambitor si plin de energie, nu a venit singur, ci impreuna cu Jul Baldovin. Dupa ce am vorbit despre “Un om pe niste scari” am aflat si povestea lui “Constantin si Veronica”. Un adevar trist decriptat de piesa “Pe pamant avem de toate”.

Am calatorit in timp cu “Hanul lui Manuc” si “Lordul John”, am aplaudat veseli si am cantat “Pe corso”, “Peste rabdari” sau “Te du Marie”.

Nelipsita “Miruna” si-a ratacit inca odata camasa de noapte si am cautat-o impreuna pe strada “Popa Nan” sau pe la “Laptaria lui Enache”.

A fost o atmosfera destinsa, cu public receptiv ce a cantat vers cu vers toate piesele; si asa cum a marturisit insusi artistul, printre versuri, ca se simte ca intre prieteni, am fost cu totii intr-o “Barca”.

Am ascultat si cea mai recenta piesa, asa cum de cele mai multe ori o anunta, “Mielul”, dar seara nu se putea termina aici, asa ca atat Mircea Vintila cat si Jul Baldovin au fost rechemati pe scena de aplauzele publicului.

Au fost “Alte clipe traite, alt epilog” si ca incheiere am tras oblonul amintindu-ne de “Motzul” Pittis prin “Cantecul bufonului”.

Daca vorbim in termeni de plusuri si minusuri, un punct scazut ar fi folosirea negativului. Nu e primul concert al lui Mircea Vintila in care il ascultam cu astfel, dar nici nu ne-am obisnuit inca cu ideea. E drept ca toata energia artisului si comunicare a absolut remarcabila cu publicul au mai atenuat din senzatia ca ceva e la ne-locul sau prin folosirea negativului.

Trecand peste micile inconveniente, ne-am bucurat de vesnicul tanar Mircea Vintila, de spiritul lui jucaus si de piesele care te fac sa uiti de cotidian. Astfel s-a incheiat o alta seara de folk din clubul 100 Crossroads.

Pentru ForeverFolk,

Oana si Raluca