Vali Sterian este o legenda. O legenda care s-a construit treptat, prin personalitatea lui Sterian, prin principiile pe care le apara si in care credea cu forta, prin increderea in mai bine pe care o avea si, nu in ultimul rand, prin muzica sa. Iar “Nopti”, “Amintire cu haiduci”, “Axioma copiilor”, “Sunt vinovat”, “Fericire” sunt doar cateva din cantecele parte din legenda.
Valeriu Sterian s-a nascut pe 21 septembrie 1952, la Stiubei, langa Rm. Sarat. Tatal sau, profesor de matematica si muzica, va fi si cel ce ii va cultiva gustul pentru muzica. Prima intalnire cu scena o are la 4 ani, la o serbare scolara. In liceu, incepe sa cante ca baterist pentru formatia “Copiii Florilor” (la baza careia a si stat), debutul avand loc in Februarie 1971. Incepe sa corespondeze cu tineri din Anglia si Franta, iar acestia ii trimit albume Beatles, ceva greu de digerat in acele vremuri. In primavera lui 1971, este exmatriculat pentru doua saptamani din liceu pentru ca, in cadrul unui festival, a cantat piese din Beatles. Profesorul Costica Sterian, tatal lui Vali isi aminteste despre acel incident: “Cand l-au dat afara din liceu, s-a inchis in camera lui si a strigat: Vino, Doamne, sa vezi ce-a mai ramas din oameni! I-a mustrat pe profesorii sai ca au fost nedrepti. Tot ce era nedreptate nu ii placea”.
In 1972, la cererea lor, dau o auditie “ad-hoc” in fata lui Dan Andrei Aldea la Clubul Universitas, din Schitu Magureanu. Dupa 2 ore de ascultat, despre care Dan Andrei Aldea spune ca “a fost cel mai frumos recital pe care cineva l-a dat pentru mine”, tot ce acesta a putut spune a fost “Multumesc, a fost o cinste pentru mine sa va ascult”.
Din cei patru ce formau “Copiii florilor”, raman doar doi, Vali si Carmen Marin (revista Flacara sublinia “ambii de sex masculin”). Cei doi ajung in atentia publicului in 1973, cu piesa “Nopti”, castigand premiul pentru cel mai bun cantec la festivalul “Primavara Baladelor”. Debuteaza intr-una din primele editii ale Cenaclului Flacara.
In noiembrie 1973, Carmen Marin se retrage, fiind inlocuit de… Carmen Cula, o fata de aceasta data, fosta basista a grupului “Catena”, mentinand astfel numele duo-ului de “Vali si Carmen”.
In 1977 apare la Electrecord primul sau album “Muzica folk”. Apare constant, desi cu unele intreruperi, in spectacolele Cenaclului Flacara, dar si alaturi de muzicieni ca Dida Dragan, de care l-a legat o prietenie speciala.
In 1981 fondeaza Compania de Sunet, alaturi de Iulian Constantinescu (percutie), Bebe Teodorescu (tobe) si Gabi Vulpe (bas), alaturi de care canta in numeroase concerte in deschiderea celor de la Sfinx. Din Compania de Sunet au mai facut parte in timp numerosi muzicieni printre care Ilie Vorvoreanu, Fredy Onofrei, Jerry Schwartz, Mircea Bodolan, Radu Gheoghe, Costin Anghel, Mihai Petrescu, Mihai Nenita, Oliver Sterian, Dan Pirici. Alaturi de Compania de Sunet, care va avea turnee prin toata tara, dar si in Bulgaria, Ungaria, U.R.S.S., Polonia, Norvegia, Franţa, Marea Britanie, SUA.
Revolutia a fost si pentru el o sursa inepuizabila de sperante, de reinvieri spirituale. Pe 25 decembrie 1989, piesa “Nopti” (cunoscuta publicului si sub denumirea “Doamne, vino Doamne!”) rasuna la Televiziunea Romana Libera si va ramane pentru eternitate o piesa lipita de amintirea celor care s-au stins atunci.
In 1990 se implica in fenomenul Piata Universitatii si va fi un fervent sustinator al schimbarii si un luptator anticomunist, sprijinind in 1996 candidatura lui Emil Constantinescu la presedintia Romaniei. Sunt celebre cantecele sale cu mesaj protestatar la adresa clasei politice precum „Mai”, „Rock destabilizator”, „Vom fi iarasi ce-am fost” sau „Exercitiu”.
In anul 1993 infiinteaza studioul B’Inisor. Colaboreaza, de asemenea, cu alţi artişti: Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Doru Stanculescu, Mircea Bodolan, Maria Gheorghiu. A cantat pe aceeasi scena cu Cliff Richard si Joan Baez, implinindu-si astfel un vis, dar a si sprijinit multi tineri, ajutandu-i prin inregistrari in studioul sau sfaturi „muzicale”.
Prin ochii celor de langa (pentru ca Vali Sterian a fost si fiu, si sot, si prieten, si muzician)
“Era de o perseverenta extraordinara. Si perseverenta asta l-a tinut toata viata.” (Costica Sterian)
„Si-a scris singur majoritatea cantecelor si nu a scris decat despre lucruri care l-au intrigat sau impresionat puternic si tocmai asa pot sa afirm cu siguranta ca Vali Sterian este cel mai usor de inteles ascultandu-i muzica. Acolo, printre cuvinte, Vali e cel mai sincer si cu noi si cu el insusi.” (Oliver Sterian)
„A ars pana la ultima picatura crezand in muzica sa!” (Nicu Alifantis)
„Era unul dintre putinii oameni care aveau o verticalitate a spiritului si a gestului, care stia sa spuna nu, indiferent de eventualele consecinte pe care le stia.” (Florin Chilian)
„N-a facut compromisuri sub nici un regim politic. A stiut intotdeauna ce a vrut si a urmarit cu rigurozitate” (Eugen Avram)
„Incontestabil nu a trait degeaba. A incheiat ceva. A ars intens si a disparut. A vazut America, asta a fost visul lui, a fost la Londra, ca cantat pe aceeasi scena cu Cliff Richard, cu Joan Baez” (Lucia Sterian)
„Eu zic sa ascultam cantecele lui si sa ne bucuram de lumina din ele, primindu-l pe Vali Sterian in sufletul nostru ca pe un prieten adevarat.” (Alexandru Andries)
Bibliografie
1. Jurnalul National – Editie de colectie, 3 noiembrie 2008 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Valeriu_Sterian
4 thoughts on “Valeriu STERIAN”
pocoloco
(10 September 2011 - 18:15)un artist de exceptie.cam nemediatizat si de negasit,dar adevarul e ca dupa marile comori trebuie sa sapi un pic.
Valeriu Sterian - Veac XX (1982)
(1 January 2012 - 20:16)[…] Biografia lui Valeriu Sterian o puteti citi aici. […]
Valeriu Sterian – Amintire cu haiduci - Muzica sufletului tau
(14 March 2017 - 10:20)[…] Amintire cu haiduci la Clipul zilei, pentru că muzica bună nu se demodează niciodată! Biografia lui Vali Sterian o găsiți, evident, pe ForeverFolk. […]
Muzică de carantină (ep. 22) - Muzica sufletului tau
(23 February 2022 - 11:23)[…] că Vali Sterian e atât de puțin cunoscut la ora actuală, când e atât de mare nevoie de vocea sa critică și […]