pAși de folk (ep. 2)

pAși din folk e o scuză pentru mine să promovez piese mai mult sau mai puțin noi ale artiștilor din zona folk, fie ei tineri sau bătrâni. Piese care merită un certain regard, cum se spune la Palme d’Or. În plus, sunt foarte trist că nici una din piese nu a ajuns nici măcar la 2000 de vizualizări, este dezarmant pentru un artist și deloc stimulativ să compună mai departe. Și vorbim totuși, în 3 din 4 cazuri, de artiști de linia 1 a zonei folk-rock. Nu e deloc productiv să rămânem în zona a ce s-a compus deja, cea mai bună piesă poate încă nu a fost compusă.

Adrian Berinde e unul din artiștii mei favoriți în materie de compoziție și care consider că e prea puțin cunoscut. A rămas în zona pour les connaisseurs, a continuat să producă muzici de suflet simultan cu lupta pentru viață din ultimii 10 ani. Așa s-au născut Azil, Atât de bine sau ArcanMuzica piesei Un simplu nod pe ață este semnată de Norbert Kovacs, versurile și interpretarea îi aparțin, evident, lui Adrian Berinde.

Îmi doresc să văd mai multe inițiative prin care artiștii colaborează, pun mâna să își ajute colegii și să se ajute între ei, indiferent de nivelul la care sunt. Care știu să speculeze momente importante pentru societate, de ce nu. Iată o piesă dedicată Centenarului, rezultatul colaborării între Pasărea Rock (Mircea Baniciu, Josef Kappl, Ovidiu Lipan Țăndărică, Sorin Voinea, Nicu Patoi) pe de-o parte, și Nicu Alifantis și Marius Bațu pe de cealaltă parte. Piesa se intitulează Marea Unire.

Mă știți că sunt un mare fan al puștilor talentați, astfel că un episod din pAși din folk fără un tânăr ar fi o încălcare a propriilor idei. Propunerea mea de astăzi se numește Radu Comănescu, nimeni altul decât câștigătorul Premiului Liviu Nechita pentru cel mai bun tânăr artist pe 2017. Radu demonstrează că știe să folosească tehnologia pentru a-și susține prestația artistică pentru o transpunere pe note a poeziei Eu fără tine a lui Adrian Păunescu. Ah, că nu știe să aprindă lumina când filmează, că e încă dezordonat muzical, iertați-l, e mic și în creștere.

Și dacă am vorbit de colaborări, iată-l pe Mircea Vintilă venind cu o piesă nouă în colaborare cu trupa feminină Olly of Queens (trupă în care chitaristă este Roxana Stroe, una din cele mai talentate muziciene din zona instrumentală blues – jazz). Versurile sunt semnate de Dinu Olărașu, iar înregistrările și masterizarea îi aparțin lui Gelu Ionescu (clăparul de la Vama).

Iubim folkul? Haideți să și demonstrăm asta, prin fapte. Cu riscul de a fi înjurat, conținutul muzical din acest articol este mult mai relevant pentru zona noastră de interes decât orice încercări de a reînvia ce nu mai poate exista vreodată. Pentru simplul fapt că sună a 2018.

Post Author: Marius Matache

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.