UPDATE: Am pus poza cu Mihai Boicu pentru ca era poza cea mai recenta cu un castigator de festival, cel de la Medias, unde Mihai a castigat. Nu va faceti griji, daca voiam sa ii spun ceva lui Mihai Boicu, nu o faceam “prin deviere”, pe site. Intrebati-l chiar pe el ce i-am spus anul trecut la Alba in culise.
Monitorizez de ceva ani ce se întâmplă prin festivaluri în partea de concurs și pot să spun cu mâna pe inimă că anul acesta a fost unul slab din această privință. E drept, și anul trecut a fost la fel, dar parcă anul acesta cu atât mai mult. Chiar festivalurile mari, de tradiție, au avut probleme în a atrage concurenți.
Pe de-o parte, avem veșnicii vânători de premii. Am scris de mai multe ori despre ei, se schimbă periodic, dar sunt nelipsiți. Când te prinde și al 3-lea an ca și concurent (în cazul unora, chiar mai mult de trei), e semn că ești concurentul de profesie. Ce mi se pare cel mai trist e că nu văd banii câștigați în festivaluri întorcându-se în muzică. Un an cu 5-6 premii importante câștigate înseamnă 70-80 de milioane cel puțin, adică jumătate din costurile unui album. De asemenea, premii cum sunt cele de la Brăila mi se par foarte mari pentru doar două piese, ca să nu mai spun și că 1) favorizează canibalismul (a se citi participarea muzicienilor profesioniști, cu discuri scoase) și 2) s-a dovedit în acest an că nu e o condiție suficientă pentru a convinge concurenți mulți și buni.
Apoi nu sunt de acord deloc cu a merge cu aceleași piese în festivaluri ani de zile. Dacă o piesă a fost premiată anul acesta la festivalul de la Slobozia (nu există, am zis să nu se interpreteze), nu pot veni și anul următor cu aceeași piesă la Slobozia. De fapt, asta face diferența între artiști și concurenți – concurenții cântă două piese, dacă nu ești capabil ca anul următor să vii cu alte două piese, nu vei face niciodată pasul spre cealalată ipostază. Pentru simplul fapt că nu poți susține un recital cu doar 2 piese.
Limita de vârstă în festivaluri iar mi se pare o problemă. Scopul festivalurilor este de a îi ajuta pe tineri să își găsească drumul, astfel că mi se pare că vârsta ideală este 16-25 de ani. Astfel că prezența unor oameni peste 40 de ani în festivaluri, chiar cu scuza “grupului” format dintr-un artist tânăr și unul matur, nu mi se par ok. Acceptând în festivaluri oameni peste 40 de ani, ați blocat calea copiilor de 16-17 ani, iar asta se vede deja. Gândiți-vă că festivalurile pot fi și la sute de km distanță, ori asta înseamnă costuri, uneori suplimentare dacă vin însoțiți de părinți. Dacă știe din start că nu are nici o șansă în comparație cu un muzician cu disc scos, de ce să mai cheltuie o căruță de bani? Să nu cumva să nu ajungem la momentul în care va trebui să plătim concurenților și transportul, vremurile sunt grele, mulți nu își vor permite să vină
Pe de altă parte, este evident că nu mai sunt concurenți, e o prăpastie rezultată din perioada în care nimeni nu a fost interesat să atragă copii spre chitară. E drept, de ceva vreme am observat că s-au format câteva nuclee, câteva școli și mă gândesc aici la cea de la Mediaș (Virgil Suciu), cea de la Constanța (Walter Ghicolescu), cea de la Craiova (Mădălina Amon), am văzut niște poze și de la Rm. Sărat (Cornel Tudose), la Dorohoi (Liviu și Ciprian). Doar că sunt încă fragezi, copii, mai durează până se vor coace. Și atenție ca atunci când se fac mari să nu migreze spre alte genuri mai atractive, mai în ton cu timpurile și cu ce aud la TV (brit rock, pop, rock etc.).
Aș face un regulament comun pentru toate festivalurile și o programare clară încă de la începutul anului (când se stabilesc calendarele de evenimente)
Politica ForeverFolk rămâne aceeași și pentru anul următor – scriem doar despre acele festivaluri în care suntem implicați. Munca noastră trebuie respectată. Dovada este că, după doi ani cu această politică, de pierdut au avut mai ales festivalurile. Noi ne descurcăm la fel de bine.
P.S. Acum ceva vreme am scris despre posibile criterii în a alege recitalurile unui festival, poate vă interesează
10 thoughts on “Festivaluri 2014”
Molnar Bianca
(18 December 2014 - 07:44)Nu sunt de acord in totalitate cu tine.Eu am 30 de ani. De la 29 de ani m-am apucat de cantat la chitara. In Petrosani, cand eram copila, nimeni nu m-a indrumat spre un curs de chitara, desi eram la cor, cantam si ca solista, eram printre cele mai bune.
poate ar trebui sa fie concursuri pe grupe de varsta. (10-15; 16-25; 26-35) poate asa ar fi mai corect si s-ar inscrie mai multi. Parerea mea.(asta ca sa nu fiu eu discriminata si sa am o sansa- hihihi)
Marius Matache
(18 December 2014 - 12:46)@Bianca tu privesti din perspectiva ta si e firesc sa vezi lucrurile asa. Eu incerc sa vad lucrurile in ansamblul lor, iar tu esti doar o “victima colaterala” :-). Oricum, nu am pretentia ca detin adevarul absolut, am deschis discutia si astept parerile tuturor.
Mihnea
(19 December 2014 - 01:11)A murit pina la urma si Om Bun…nu pot sa cred…bine, dupa preturile nesimtie de anul trecuta avand ca rezultat sala goala… totusi cum s-a intamplat, Mache, stii ceva?
Septimiu
(19 December 2014 - 04:22)Sincer, in conditiile in care cantaretii de folk actuali sunt atat de slabi…catre praf – cu foarte mici exceptii, si in general fiind vorba despre cei mai putin cunoscuti – si ei sunt numiti in juriile de specialitate, asa e…festivalurile se duc la vale, odata cu talente “omise” de urechi pricepute 🙂
Marius Matache
(19 December 2014 - 08:48)@Mihnea Pe partea de concurs, Om Bun era foarte slab de ceva ani. In 2012 sau 2013 au avut 7 sau 8 concurenti. Promovarea era si ea dezastruoasa, noi n-am primti in 5 ani de site nici macar un comunicat de presa de la organizatori, iar Andrei Partos mi-a spus ca nici el, desi e printre oamenii prezenti si implicati la prima editie. Acum a murit pentru ca nu a fost construit durabil, ci a fost centrat pe un singur om: Victor Socaciu. A plecat el, a murit festivalul. Q.E.D.
Marius Matache
(19 December 2014 - 09:08)@Septimiu nu sunt de acord cu partea “concurentii sunt praf” – ei doar profita de un sistem defectuos, care le permite sa stea in concursuri mult timp – easy money. Ei trebuie si fortati sa evolueze, sa compuna, sa isi ia destinul in maini. Altfel, cand se termina concursurile, se termina si folkul.
cornel-suceava
(21 December 2014 - 20:04)Make, pe vremea cand participam eu la festivaluri folk, era limita de vqrsta 30 de ani. Nu era permis sa participi si la individual si la grup sau duet. Se facea initial o preselectie si numai cei admisi intrau in concurs, restul erau trimisi acasa. Criteriile de apreciere ale juriului erau: calitati vocale, tehnica instrumentala, sincronizare, calitatea versurilor si a liniei melodice (intrau in concurs numai compozitii propri, versuri si muzica, sau numai muzica si erau diferentiate clar la notificare), prezenta scenica, alte abilitati artistice. Juriul era format din oameni capabili sa faca aceste aprecieri la modul profesionist. Nu vedeai presedinti de consilii judetene, secretari de partid, sau mai stiu eu ce soferi de autobuz. Am fost invitat pe 19 dec. la Fierarie-Suceava, stii f.b.unde, si am ascultat copii cantand folk. Unii aveau chiar si compozitii proprii. Au potential!Trebuie doar putin indrumati si ajutati. Tinerii agreeaza folkul si chiar mai mult.Dar vor exemple de folkisti verticali pentru a avea incredere sa creeze.Dar aceiasi concurenti, demult consacrati, la aceleasi festivaluri,cu mereu acelasi juriu, n-o sa le dea niciodata incredere in ceea ce fac. “Om bun”? Am castigat locul doi in perioada cand inca nu se chema asa,dar cine era in juriu? Mircea Florian, Baniciu, Pitis, Alifantis, Bodolan,…Da,juriu! Acum chiar daca i-ar chema in juriu, nu vin ca le e lehamite. Si au dreptate. Exista o delasare totala cauzata de sfori, spagi, prostitutie morala si nu numai etc. Asa ca folkul e muribund. E dureros!
Marius Matache
(22 December 2014 - 02:53)@Cornel stiu si tocmai de-asta incerc sa scriu din perspectiva celui care, de aproape sau de la distanta, vede cele mai multe festivaluri. Si poate cineva invata ceva din greseli. Copiii au nevoie de ajutor, dar trebuie sa se ajute si singuri si mai ales sa invete sa ii respecte, la randul lor, pe cei ce vin in urma lor. Din pacate, mai mult ma aleg cu injuraturi pentru articolele critice. Din fericire, nu ma voi opri.
Cristi Corcioveanu
(11 January 2015 - 11:09)Marius, cu părere de rău trebuie să spun (și eu) că fenomenul folk e muribund. Și cred că aproape toată vina ne aparține nouă, cei care suntem implicați: cântăreți, poeți, organizatori de evenimente, presă, instituții de cultură. Dealtfel, ai scris și tu destul pe această temă. Vreau, totuși, să fac căteva constatări, pentru că sunt convins că se intămplă și altora:
1) Suntem atât de invrăjbiți unii față de alții, încât nu pierdem nici o ocazie în a ne obstucționa intre noi, colegii de breaslă. Ca organizator de mici spectacole la mine, La Tecuci, mi s-a reproșat nu odată că l-am invitat pe “X”, deşi trebuia să-l invit pe “Y”, din diverse motive. Sau, trimit discuri cu dedicaţie şi le primesc retur, pe motiv că nu s-a primit inştiinţare de la Poştă. Sau, vorbe pe la organizatori de evenimente…
2) Nu am văzut nici un căntăreț “de Bucureşti” la lansarea de la Mignon, deşi invitaţia
a fost trimisă din timp.
3) Au fost cel puțin patru festivaluri la care am trimis materiale de promovare a noului meu disc, cu rugămintea unei lansări și/sau a unui microrecital și de la care nu am primit nici un răspuns, fie el și negativ.
4) Mă doare sufletul când mă uit la cei 10-12 copii foarte buni care au cam terminat (sau ar trebui să termine) cu concursurile și nu vor avea nici o șansă să iasă in față.
5) La Tecuci există trei școli de chitară, una mai slabă decât cealaltă. Nu am văzut nici un profesor (poate doi-trei copii) de la școlile respective care să vină la vreunul din concertele mele sau să mă intrebe ceva despre muzica folk. Dacă veți vedea in următorii 2-3 ani vreun premiant prin festivaluri din Tecuci, să-mi spuneți și mie.
6) Tânjesc să ascult folk românesc un pic mai altfel decât stilul obosit al defunctului cenaclu, mai ales de la cei din generația mea sau mai tineri.
Ar mai fi destule de spus. Insă, poate, altădată…
Marius Matache
(11 January 2015 - 16:32)@Cristi trebuie sa iti spun ca injuraturile sunt parte din joc. Si pentru articolul de fata mi-am luat, cum ca as avea ceva cu Mihai Boicu. Fals, daca aveam ceva cu Mihai Boicu, ii spuneam lui, ca doar ne cunoastem de vreo 6 ani. Cu invrajbirea sunt de acord, dar incerc sa fac abstractie. Pur si simplu, nu e constructiva.
Cu viitorul e simplu: ce sadim, aia culegem.