Piesa “Neintelegerea” a lui Albert Camus are, in spatele cuvintelor, un mesaj legat de absurditatea unor gesturi, dar si de faptul ca destinul, dincolo de a fi profund aberant in unele situatii, nu poate fi modificat nici macar de “glasul sangelui”. Intr-un han dintr-o zona inchisa intre munti, doua femei – mama si fiica – omoara clienti pentru a strange destui bani ca sa plece undeva, langa mare. Fiul ratacitor, plecat de 20 de ani, se intorce din dorinta de a le face fericite, dar spera in acelasi timp sa fie recunoscut de catre ele. Ajunge in cele din urma sa fie omorat, iar adevarata sa identitate este dezvaluita abia ulterior.