Eugen Avram – Regasire (2004)

Biografia lui Eugen Avram o puteti citi aici.

Interviul cu artistul

1. Muzica pentru tine a inceput cu clarinetul. Cum ai trecut la chitara? Nu era clarinetul suficient de spectaculos?

Eugen Avram (E.A.): Nu. Clarinetul era si este un instrument monofonic. Mi-au placut mai mult instrumentele polifonice, incepand cu pianul pe l-am studiat ca instrument secundar in aceeasi scoala. Prima chitara am capatat-o pe la 15 ani, iar pe la 16 ani deja o stapaneam, cu ajutorul unui profesor si al background-ului teoretic dobandit in scoala de muzica.

2. In studentie, grupul Exton domina concursurile studentesti de muzica folk. Cum erau concursurile pe atunci, cati din acea generatie au ajuns artisti consacrati astazi?

E.A.: Toate concursurile studentesti, nu numai cele de folk, erau foarte tari. Adica de un nivel foarte ridicat. Cati au ajuns consacrati? Estimez un procent care o sa va sperie: cam 95%. Sa va spun numai cativa studenti de la arhitectura: Baniciu, Stanculescu, Minghiat, Andries… Un exemplu si mai clar este umorul: aproape toate programele de divertisment de la toate televiziunile se fac cu foste trupe studentesti: Divertis, Voua, Vacanţa Mare, Tact (ulterior Chestiunea Zilei, apoi La Bloc), traznitii din Nato etc. Cam toti sunt ingineri, economisti, arhitecti, si nu actori. Vreti si rock? Holograf, Celelalte Cuvinte…

3. Ai cochetat si cu muzica rock la un moment dat. De ce? Si de ce te-ai intors la folk?

E.A.: Rock-ul presupune doua lucruri esentiale: lucrul in echipa si dotare corespunzatoare. Echipele se mai destrama (vezi Compact B cu Compact C sau chiar, ca să fiu un pic caustic, Zona de Mijloc cu Gashkademia de Folk). Cu folk-ul e mai simplu: resursele sunt mai accesibile si, in lipsa unei echipe, te poti descurca si de unul singur… Numai daca reusesti sa comunici un mesaj interesant, bineinteles…

4. „Cantec pentru tine” e probabil cel mai celebru cantec al tau, fiind preluat si de Prefix 032 din Iasi, dar si de Cristi Dumitrascu. Care e povestea lui, cum a aparut?

E.A.: Ai spus bine, e chiar o poveste. Celebru e mult spus, mai degraba cel mai raspandit. Cantecul a aparut intr-o zi a anului 1995 in bucataria mea, in aproximativ doua ore (cu tot cu text). Prima prezentare in public a fost la 3 zile dupa ce-l facusem, undeva in statiunea Durau. Oamenii de acolo m-au rugat sa-l cant de vreo 20 de ori in aceeasi seara. Cred ca acolo l-a auzit si Cristi Dumitrascu prima data. Apoi Cristi mi-a cerut voie sa participe cu el la Om Bun. La Om Bun l-au auzit si cei de la Prefix032 si mi-au cerut voie sa-l cante si ei… Restul nu mi-au mai cerut voie, il canta pur si simplu, ceea ce nu e rau deloc. Inseamna ca le place. Tu ai invata si ai canta un cantec care nu-ti place?

5. Ai fost unul din oamenii de baza din Casa Eliad. Cum a inceput totul, cum s-a format acest bastion al muzicii folk, intr-o perioada in care ideea de folk se cam perimase?

E.A.: Cronologic, totul a pornit de la trei oameni sufletisti. Primul dintre ei a remarcat potentialul locului, care initial era intr-o paragina de nedescris. Era arhitect de meserie si il cheama Doru Stanculescu. Al doilea iubea foarte mult folkul si avea resursele financiare necesare, avand deja in plan sa infiinteze asa ceva. Il chema Cristi Ghindesanu. Al treilea avea conexiunile, mintea si curajul necesare si suficiente sa faca sa functioneze totul. Il chema Valeriu Sterian. Toti erau buni prieteni. Lor li s-au alaturat multi alti prieteni si, uite-asa, intr-o zi am aflat ca s-a deschis un club de folk in Bucuresti. A doua zi am intrat in el si n-am mai iesit pana cand primaria l-a desfiintat.

6. Stim ca ai avut o legatura speciala cu Valeriu Sterian. Pentru folkistii tineri, care nu l-au prins cantand, povesteste-ne un pic despre el.

E.A.: In multe ocazii am spus că pentru mine Vali Sterian reprezinta coloana vertebrala a folkului romanesc. A stiut intotdeauna ce a vrut si a avut convingeri foarte ferme despre tot ce se intampla in jur. Impunea respect prin chestia asta. De la refuzul de a se tunde pana a fi anticomunist pe fata, pe scena, inainte de ’89, totul contura o personalitate aflata in conflict cu orice compromis. Era un tip sclipitor, spontan, extrem de inteligent. Nu suporta prostia si o penaliza de cste ori avea ocazia, de multe ori cam dur, prilej cu care isi atrsgea destule antipatii. Intre noi a fost o prietenie normala care cred ca ar fi existat chiar daca nu am fi cantat folk, nici eu nici el. Nici nu prea discutam despre folk cand ne intalneam. Discutam de-ale noastre, ca baietii… Cine vrea sa afle cum era Vali, sa-i asculte cantecele…

7. La Festivalul de la Tulcea ai fost presedintele juriului, de asemenea stiu ca esti foarte prezent prin cluburile bucurestene unde se canta folk. Are folkul viitor? Vine ceva din urma?

E.A.: E o vorba: cica viitorul e cum si-l face omul. Asa ca raspunsul ar fi cam asa: folkul are viitor, dar calitatea acestui viitor depinde de oamenii implicati in folk. Aici apele se despart in doua: pe deoparte maestrii trebuie sa formeze si sa promoveze ucenici, iar pe de cealalta parte ucenicii trebuie sa incerce sa isi depaseasca maestrii. Cam asa e peste tot, nu numai in folk. Simplificand lucrurile, astept ca un tanar de 20 de ani sa apara cu o piesa facuta de el cu care sa-i dea pe spate pe toti maestrii…

8. Ce ar trebui facut ca folkul sa devina mai profesionist, ca folkistii tineri sa compuna mai divers, mai interesant?

E.A.: Cel mai important lucru in folk este mesajul. Daca n-ai mesaj, canti degeaba. Mesajul asta se transmite pe mai multe cai: prin text, prin linie melodica, prin timbru vocal, prin sonoritatea instrumentului etc. Un cantec folk este, in consecinta, un mesaj complex alcatuit din mai multe elemente care trebuie sa se sprijine unul pe altul. Stii jocurile alea cu cuburi? Cate forme poti construi cu 5 cuburi? Ghici ce piese frumoase folk poti sa compui cu 3 acorduri, cu mana dreapta in ghips, cu trei poezii de 2 lei, cu o voce absolut neprelucrata. Sau sa zicem ca le-ai rezolvat pe astea, dar stai prost cu dictia si nu se-ntelege mai nimic din mesajul ala frumos…

9. Ce proiecte ai in desfasurare, muzicale sau nu? Pe cand un nou album semnat Eugen Avram?

E.A.: Sunt pregatit sa intru in studio cu un nou album si o voi face foarte curand, probabil la sfarsitul lui septembrie. Sunt 99% sanse sa am imprimarile terminate in noiembrie cel tarziu. Deocamdata voi face o deplasare la Bruxelles, cu alte proiecte care nu au legatura cu muzica. Din 29 septembrie, insa, am de gand sa ma preocup mai indeaproape de album.

10. Randul tau sa intrebi Forever Folk. Sau sa ne critici constructiv.

E.A.: Orice initiativa care sprijina folkul este bine venita, inclusiv Forever Folk. Deocamdata vad o miscare incipienta, asa ca o sa va pot critica sau lauda mai tarziu, dupa ce miscarea capata amplitudine. In general, insa, cred ca folkului i-ar sade bine o breasla mai unita. Mai exact, as milita pentru starnirea spiritului de breasla. Altfel spus, nu va feriti de altii care au initiative similare, mai mari sau mai mici. Cautati-i, imprieteniti-va, schimbati pareri si/sau uniti-va daca e cazul. Deci, pentru voi si pentru oricine are proiecte similare cu al vostru am un singur sfat: intre orgolii si folk alegeti intotdeauna folkul.