Povestea noastra are loc intr-o vineri seara, de toamna tarzie, intr-un club bucurestean (Big Mamou) obisnuit cu cantari de rock, blues sau folk. Invitatii serii, asa cum erau anuntati, 3 Gashkademicieni ai folkului, in ordinea numerelor de pe tricou Ovidiu Mihailescu, Alina Manole si Marius Matache (mult mai cunoscut ca si Make). Trei nebuni frumosi ai folkului, cu state vechi in cantari de club prin Bucuresti (defuncta Club Folk Casa Eliad, Prometheus, mai noua casa a folkului – Club 100 Crossroads, bineinteles Big Mamou, dar si multe altele).
Numai ca socoteala din targ nu s-a potrivit cu cea de acasa. Nici nu ia Make bine cuvantul ca ne si anunta ca, din motive de sanatate, Ovidiu nu va mai ajunge in acea seara, dar ca vom beneficia de alte surprize. Vorba reclamei, mergem pe incredere si asteptam sa inceapa muzica.
Si nu asteptam prea mult. Dupa scurta alocutiune administrativa, Make trece la lucruri serioase, adica la muzica. Cu ce putea sa inceapa decat cu deja celebra introducere “Poem cu cai”, bine sprijinita ritmic de public cu “palme” generoase. Au urmat vestitele “Muraturi” (oficial numite “Colind pentru prieteni”), la care o parte a publicului a participat de asemenea. Nu, nu cu aplauze, ci cu… castraveti murati, nu de alta, pentru atmosfera!! Ca sa mai stinga din efervescenta creata, Make a trecut la o piesa mai “linistita” si ceva mai noua, “Suavul demodat”, pe versurile lui Lucian Avramescu, care prin “tramvaiele cu cai” si “jobenul pictat” ne-au amintit de “Vremurile” celor de la Phoenix. Dar atmosfera boema nu a durat prea mult, pentru ca am descoperit “noua specie de biodiversitate din Bucuresti” – “Ce de vaci in Bucuresti!” si am trecut si pe la vot, macar muzical daca in realitate nu, prin cantecul “De Alegeri”.
A urmat “la cuvant si note muzicale” Alina Manole. Cu ce urmari? “Duel cu greiere”, “Sirene”, “Casatoria in stil italian”, “Cutia Pandorei”, “Prietenul invizibil”. Dar ce, credeati ca ea a scapat usor? Evident ca nu. Daca tot isi doreste asa tare o “Luna patrata”, un comando al Forever Folk i-a “construit” un decor garnisit cu mai multe “Luni patrate”, care au bulversat-o emotional pentru moment. Incercarea de a-i bulversa la randu-i (“Hai sa va vad: aveti si stele patrate?”) a esuat: decorul era complet, stelele patrate au rasarit instantaneu. Emotionata de regia piesei ce va da titlul primului sau album, Alina a cantat si o piesa noua, in prima auditie “Tu taci”, de care cu siguranta veti mai auzi, dar si un duet cu Make pe “Si te iubesc atat de…”.
Pe scena s-a intors Make si a cantat piese precum “Dali” pe versurile absentului Ovidiu Mihailescu si “Carciuma” pe versurile lui Ion Minulescu. Apoi l-a invitat pe Andrei Zamfir pe scena, alaturi de care a cantat “Marea”, “Iluzia unei Insule” si, bineinteles, “Tears in heaven”, piesa pe care cei doi au mai cantat-o impreuna si tot pe scena la Big Mamou.
Andrei a fost doar primul musafir al serii, pentru ca pe scena a urmat Nicky Oagan, artist cu state vechi in diverse formule de trupe folk si rock, el evoluand alaturi de nume ca Pasarea Colibri, Nicu Alifantis, Horia Stoicanu sau Doru Stanculescu. Nicky a cantat 3 piese ale sale, apoi o piesa clasica a folkului – “In sala pasilor pierduti” a bunului sau prieten Horia Stoicanu, pentru ca apoi sa ramana pe scena si pentru a-i da o “chitara de ajutor” lui Jul Baldovin, ultima surpriza a serii. Completandu-se perfect, cei doi au electrizat publicul cu “Before you accuse me” a lui Eric Clapton. Apoi Jul a cantat, singur sau alaturi de Alina sau Make, o serie de piese de asemenea consacrate pentru folkul romanesc: “Ploaia” celor de la Prefix 032, “Ploaia” si “Targa” ale lui Dinu Olarasu, “Cantec soptit”, “2000” sau “Cea mai frumoasa” ale grupului Poesis sau “Vara la tara” a lui Mircea Baniciu.
Seara a fost incheiata tot de Make. Rand pe rand, sala a cantat alaturi de el “Nebun de alb”, “Tanar si liber” si “Amintire cu haiduci”. Per ansamblu a fost un show interactiv si extrem de neconventional, in care cei care au urcat pe scena au pus mult suflet, iar publicul a participat cu aplauze generoase, cu decoruri si cu multa caldura. Big Mamou ramane inca unul din cluburile care nu se dezminte in a gazdui concerte live inclusiv in week-end, politica ce s-a pierdut in cadrul altor locatii. Iar folkul arata ca este pe o panta evident ascendenta in spatiul muzical romanesc.
[nggallery id=15]