Hoinar prin Budapesta

Fiecare oras isi bazeaza strategia de turism pe o serie de figuri si/sau monumente emblematice: Parisul are Tour Eiffel, Louvre, Arc de Triomphe, Sacre-Coeur, Londra are Tower Bridge, Big Ben, autobuzele cu etaj si cabinele telefonice rosii, Praga are Podul Charles, biserica celor 12 apostoli sau castelul de pe colina.

Dar ce ne trece prin minte cand vine vorba de Budapesta? Pentru ca orasul – capitala a Ungariei este cel care astazi face obiectul unui reportaj marca Forever Folk.

Despre Budapesta se poate spune ca este “orasul celor doua orase” si ma refer aici la fostele Buda (pe malul drept al Dunarii) si Pesta (pe malul stang), care abia la 1873 devin, prin unirea Budei, Pestei si Obudei, Budapesta. Este, de asemenea, una din “perlele Dunarii”, alaturi de Viena si Bratislava, fluviul European fiind cel care a despartit timp de secole cele doua orase in oglinda de pe cele doua maluri ale sale.

Budapesta poate fi asemuita cu Viena, datorita goticului ce domina arhitectura orasului, Venetia, datorita prezentei principalelor monumente chiar pe malul Dunarii (cladirea Parlamentului, castelul din Buda, Bastionul pescarilor si Biserica Matthias, cele mai luxoase hoteluri), sau chiar Parisul, prin bulevardele largi ce strabat Pesta. Dar dincolo de orice asemanare, Budapesta are propria sa identitate, castigata de-a lungul unei istorii deloc linistite (invazia tatara din sec. 13, ocupatia otomana din sec. 16 ce dureaza mai bine de 100 de ani, ocupatia germana din timpul celui de-al doilea razboi mondial), in care fiecare epoca si-a lasat o amprenta mai mult sau mai putin pregnanta asupra orasului.

Vizitand Pesta, nu puteti rata Catedrala Sf. Stefan (Szent Istven Basilika in lb. maghiara), inchinata primului rege al Ungariei, Stefan cel Sfant, cel care i-a crestinat pe maghiari. De asemenea, ca un semn al tolerantei religioase de care a dat dovada acest oras de-a lungul istoriei, nu departe se gaseste Sinagoga de pe strada Dohany, a doua ca marime din Europa (dupa cea de la Uman, din Ucraina) si una din cele mai mari din lume, putand gazdui circa 3000 de credinciosi. Complexul sinagogii gazduieste de asemenea un Muzeu Evreiesc (continand in principal obiecte de cult), Templul Eroilor (utilizat pentru servicii religioase in cursul saptamanii si pe parcursul iernii), cimitirul unde au fost ingropati peste 2 000 de evrei morti in iarna 1944 – 1945 in gheto-ul evreiesc (strada Dohany facea parte din gheto), si memorialul Parcul Memorial al Holocaustului Raoul Wallenberg, unde se gaseste Memorialul Evreilor Maghiari Martiri, reprezentat de o salcie plangatoare, pe ale carei frunze sunt inscriptionate numele celor ucisi de nazisti.

Piata Eroilor (Hosok Tere) este una din cele mai mari piete din Budapesta, avand numeroase conotatii istorice si politice. Ansamblul de monumente din centru pietei il are in fata pe Arpad (intemeietorul primului stat ungar), alaturi de cele 7 capetenii maghiare ce i-au condus pe unguri in bazinul carpatic, iar imediat in spate o columna ce il are in varf pe arhanghelul Gabriel. In planul doi sunt statuile celor mai importanti oameni de stat maghiari printre care Regele Stefan cel Sfant, Bela al IV-lea (cel care a reconstruit regatul maghiar dupa invazia mongola), Lajos Kossuth (conducatorul taranilor in timpul revolutiei de la 1848), Matthias Corvinus (Matyas Hunyadi in maghiara, cunoscut in istoria romana ca Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara). Piata gazduieste de asemenea Muzeul de Arte Frumoase si Palatul Artelor (centru expozitional), dar si ambasada Serbiei, unde s-a refugiat in 1956 primul-ministru Imre Nagy, ucis ulterior inabusirii revolutiei anticomuniste din Ungaria.

Relativ aproape se gaseste castelul Vajdahunyad, construit la sfarsitul secolului 19 pentru expozitia mileniului din 1896, foarte asemanator Castelului Huniazilor de la Hunedoara. Astazi, el functioneaza ca si muzeu al agriculturii.

La o plimbare pe Dunare, nu aveti cum sa nu observati Palatul Parlamentului, o cladire in stil neogotic, dar si cu elemente baroce si renascentiste, asemanatoare Palatului Westminister, ce gazduieste Parlamentul britanic. Inaltimea maxima este de 96 m, ca si Catedrala Sf. Stefan, iar aceasta nu este deloc intamplatoare, ci se refera la centenarul statului maghiar, 1896, an in care a fost si inaugurat acest edificiu.

Si daca tot sunteti in mijlocul Dunarii, vaporul va poate lasa pe una din insulele formate in valtoarea apelor. Cea mai mare dintre ele este Csepel, primul domeniu al lui Arpad, intemeietorul regatului ungar. Insula Margit este cea mai cunoscuta dintre ele si este unul din cele mai populare locuri de recreere pentru locuitorii Budapestei. Actuala ei suprafata a fost obtinuta prin unirea artificiala a trei insulite in secolul 19, cu scopul regularizarii cursului Dunarii. Insula ce initial purta numele de “Insula iepurilor”, a reprezentat un important centru religios in Evul Mediu, ea gazduind si acum ruinele unor lacase de cult franciscane, dominicane sau augustine. Tot aici, puteti inchiria biciclete sau masinute electrice, puteti vizita Gradina Japoneza sau Turnul de Apa (o cladire in stil art-nouveau ce domina insula prin inaltimea sa si care gazduieste diverse expozitii), sau urmari o competitie sportiva in piscina olimpica. Exista aici si doua hoteluri, unul din ele oferind servicii balneare bazate pe ape termale. Cea de a 3-a, Hajogyari, este creata de om si este gazda celebrului festival de rock Sziget Festival.

Si daca am pomenit de ape termale, trebuie spus ca unul din motivele pentru care romanii au colonizat Budapesta in secolul I au fost izvoarele de apa termala din subsolul acestei regiuni, ruinele primelor bai fiind inca vizibile in nordul Budapestei. Nici turcii nu au neglijat aceasta resursa, si ei construind bai termale in secolele 16 si 17, pentru spalat, dar si pentru tratament. De altfel, Budapesta a primit in 1934 titlul de “city of spas” (orasul spa-urilor). Cele mai cunoscute sunt Gellert, Szechenyi (una din cea mai mare din Europa si singura din Pesta), Lukacs, Rudas sau Kiraly (prima din baile construite de turci).

Legatura intre cele doua parti ale orasului se face pe la fel de celebrele poduri peste Dunare: Arpad, Erzsebet (Elizabeta), Margit (Margareta), Szechenyi Lanchid (sau Podul cu Lanturi), Szabadság (Podul Libertatii), Petofi. Trebuie spus ca la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, trupele germane in retragere au distrus toate podurile de pe Dunare din Budapesta, pentru a ingreuna inaintarea trupelor sovietice.

Mutandu-ne in Buda, aceasta este dominata de castelul Buda, castelul istoric al regilor maghiari, construit de Bela al IV-lea intre 1247 si 1265 si dezvoltat ulterior de urmatorii conducatori ai regatului, distrus si reconstruit de invaziile otomane, asedii sau razboaiele de eliberare. Castelul ce domina Dunarea, gazduieste astazi printre altele Galeriile Nationale Ungare, Biblioteca Nationala Szechenyi, iar gradinile sale adapostesc cateva monumente au rezistat numeroaselor distrugeri ce au avut loc sub diferite regimuri politice (horthyst, comunist etc.): monumentul ecvestru al Printului Eugen de Savoia sau fantana lui Matyas.

Nu departe de castelul Buda se gaseste Palatul Sandor, actuala gazda a presedintiei Ungariei. In imediata vecinatate se gaseste si biserica Matthias, strajuita de statuia ecvestra a regelui Stefan cel Sfant, iar in spatele lor, Bastionul Pescarilor, o fortificatie cu sapte turnuri, numita asa in cinstea breslei pescarilor, responsabila de apararea acestei parti a zidurilor cetatii.

Tot in Buda, pe dealul Gellert, se gaseste Citadella, o fortareata construita de habsburgi in 1854 si care ofera o panorama unica  de la o inaltime de 140 m asupra castelului Buda, Dunarii si Budapestei per ansamblu. Dealul si-a primit numele de la Episcopul Gellert, principalul sfatuitor al regelui Stefan cel Sfant si cel care a continuat eforturile acestuia de crestinare a maghiarilor. Conform unor legende, dealul Gellert era si un loc de intalnire al vrajitoarelor. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Citadella a functionat ca adapost anti-aerian. Astazi, ea adaposteste un muzeu de ceara si o galerie de arta. In 1987, castelul Buda si cele doua tarmuri ale Dunarii au fost incluse in lista UNESCO pentru Patrimoniu Mondial (World Heritage Sites) ca recunoastere a valorii incontestabile a acestor monumente istorice. Iar in loc de concluzie, o galerie foto cu imagini din Budapesta.

[nggallery id=40]