Dupa ce in luna martie, Bucurestiul a asistat la fenomene meteorologice stranii, o data cu lansarea albumului “Luna patrata” al Alinei Manole, pe 22 septembrie 2009 povestile cu amante, sirene, prieteni invizibili si carabusi au revenit in Capitala, in clubul 100 Crossroads.
Pentru ca a fost o vara lunga si cu multe peripetii, aseara am avut parte de un concert inchinat prieteniei, in care am fost invitati sa facem pasi inainte spre cel de langa noi, si niciodata in lateral. Poate tocmai sub aceste cuvinte s-a creat vraja dintre cei de pe scena (alaturi de Alina fiind prezenti Adrian Cristescu si Tudor Olaru) si cei din public. O comunicare intre cele doua parti prezente acolo pe care ar fi placut sa o observi la cat mai multe concerte, emotii si, ca sa citez pe cineva din sala “am fost pusi in priza si incarcati de emotii pozitive”.
Concertul a inceput cu o piesa care nu este prezenta pe album, in ton cu toamna, interpretata doar de Alina. Alaturi de prietenii si colaboratorii muzicali, Adrian si Teddy, au venit apoi “Amantele”, ne-am jucat cu “Detaliile”, am savurat o confesiune atat de personala si totusi atat de comuna multor femei, “Despre mine”. O prima iesire din ritmul obisnuit al concertelor de gen a fost prezentarea unora dintre piese tot prin versuri. Asa ca, dupa “Hai sa facem dragoste cuminte/Tu pe stanga/Eu pe dreapta/Linistiti in cutiile noastre”, am deschis “Cutia Pandorei” si fredonat “Niciodata inger”. Si cum era un concert dedicate prieteniei, nu putea sa lipseasca “Prietenul invizibil”, sau momentele in care “Tu taci, si ma privesti frumos/Si tacerea cade pe jos”.
Cantecele Alinei sunt dulci-amarui, vorbind despre relatii, amante, facandu-te sa te regasesti in ele, dar fara a te arunca in nelinistit profunde ci mai degraba aducand linistea pe care o ai cand regasesti povestea. Asa ca, “Sirenele” au adus cu ele “Dragoste in trei”, si apoi ne-au propus o “Casatorie in stil Italian”.
Dupa o scurta pauza, concertul a reinceput cu o piesa noua a Alinei, “Astazi nu vii”, urmand apoi o serie din cantecele ei cunoscute, chiar daca nu toate prezente pe album: “Iar si iar”, “Duel cu greiere”, “Carabusul”, “Manuscris la Marea Moarta”, “Colinda copacului”, “Iubit de mi-ai fi fost”, “Piticul”, “Atat de…” si, evident, “Luna patrata”.
Cum atmosfera era din ce in ce mai calda, Alina, Teddy si Adrian au fost rechemati pe scena. Asa ca ne-a fost impartasita dorinta de a “desena o melodie”, chiar daca sunt probleme si nu se gaseste “nici creta, nici asfalt”. Apoi, s-a facut brusc liniste, odata cu primele acorduri ale piesei “When I fall in love”. Finalul a venit in tonuri de “si te iubesc atat de”, mai ales ca “am un pitic”…
A fost un concert binevenit, dupa o absenta destul de indelungata de pe scena bucuresteana. Un concert cu si pentru prieteni, cu public ascultator si cuminte (cel putin majoritatea sa), cu emotii pe scena, cu inocenta si maturitate in acelasi timp.
Pentru ForeverFolk,Oana si Raluca
