Pe Paul Arva il stiam de cand a castigat Festivalul Castanilor, la Ploiesti, acum cativa ani. Am remarcat atunci vocea calda, piesele cu forme de poezii, re-interpretarile lui Olarasu. Stiam si ca il are alaturi uneori pe Lucian Darie pe scena, dar nu ii ascultasem niciodata in varianta aceasta. Iar talentul lui Darie s-a facut cu siguranta remarcat, dincolo de lumea folkului, o data cu participarea acestuia la preselectia show-ului Romanii au talent. Puneti la un loc faptul ca cei doi au fost pentru a doua oara in vreo 10 ani in Bucuresti si veti gasi reteta unui concert care merita ascultat si simtit.
Cum desfasurarea de forte s-a petrecut in A’Live, seara a fost deschisa de gazda mereu zambitore, Puiu Cretu (avandu-l alaturi pe chitaristul Adi Ursu). Dupa un “Cantec de oameni” (Vali Sterian), am aflat cam ce se intampla De ziua ta sau atunci cand Se duc iubirile, pentru a face loc unei confesiuni simple, despre Eu.
Au urcat apoi pe scena Paul Arva si Lucian Darie, care au fost “putini romantici, cam atat cat poate fi o femeie putin insarcinata“, dupa cum s-au caracterizat chiar ei. Asa au curs declaratiile, ca Mereu si pentru totdeauna, Iubeste-ma sau chiar Minte-ma. Am apreciat faptul ca cele doua chitari erau mereu in ritm una cu cealalata (deloc complicat pentru 2 muzicieni de talia lui Paul si Lucian), dar si modul in care piesele au lasat loc fiecaruia dintre cei doi pentru a spune ceva, fara a fi insa “rupte”. Ne-am mai inviorat in tonurile piesei Soarele rasare, iar apoi s-au strecurat incet cateva coveruri precum Suna-ma noaptea si Targa (Dinu Olarasu) sau 2000 de ani (Pasarea Colibri). La cererea publicului, Paul a interpretat Miss America si a fost singurul moment din seara cand emotiile s-au strecurat pe scena, probabil si din cauza faptului ca e o piesa pe care o canta din ce in ce mai rar, asa cum a declarat. La final, am revenit cu picioarele pe pamant romanesc, cand Lucian Darie ne-a interpretat Tudorito.
De fapt, a fost doar finalul unei prime parti. Veniti pentru a ii sustine pe protagonistii serii, dar si deja niste obisnuiti ai serilor din A’live, grupul Fox Studis a urcat pe scena. Ne-au oferit o varianta proprie a piesei Targa, si au adus si o piesa noua, Tu ramai (piesa pe care sper sa o aud mai des in concerte si care aduce si o schimbare de registru in stilul grupului, si au incheiat scurta surpriza muzicala cu o Romanta a inimii.
Si daca tot era vorba de schimbari de registru, Lucian Darie a urcat pe scena intr-un scurt recital de coveruri. Dupa cateva probleme intre alegerea negativului si sunet, am ramas muti cautand eroul din noi (Hero – Mariah Carey) poate doar incercand sa schimbam lumea (Change the world – Eric Clapton). Achy Breaky Heart si I’ll make love to you au incins definitiv atmosfera si chiar am putut observa cateva cupluri ridincandu-se timid de pe scaune pentru a dansa.
A urmat la microfon Johnatan David, dar cum orele erau inaintate am plecat. Sunt sigura ca s-a mai cantat mult si bine, dar venise timpul concluziilor. Stiu ca, de obicei, concertele nu incep la ora anuntata, asta si pentru ca publicul e obisnuit sa nu ajunga la ora respectiva. Cu toate acestea, decalarea inceperii unui concert cu mai bine de o ora nu sunt foarte sigura ca e cea mai buna rezolvare a situatiei. Mi-a placut faptul ca am vazut public nou, de toate varstele si foarte receptiv. Si dincolo de toate, apreciez faptul ca am avut placerea de a participa la un asemenea concert si sper ca cei doi sa revina in Bucuresti cat mai des. Pentru ca a fost tipul de concert unde exista cel putin o piesa care iti taie respiratia, cel putin o replica care te face sa zambesti si mai ales caruia ii poti pune eticheta “Frumos”. Iar intr-o lume in care valorile sunt deseori inversate si reperele se cauta, e bine cand mai gasesti astfel de oameni-artisti.
