Folk, Frate!

Intr-o seara cu ploaie si vant, am gasit adapost cativa iubitori de folk intr-un loc numit Iron City. Aici, in fiecare miercuri se desfasoara seara Folk, Frate!, seri ce aduna la un loc oameni frumosi, ascultatori si cantareti de folk.

Inainte de a va povesti cum a fost seara de 24 iulie, as vrea sa scriu 2 vorbe despre cei care sunt “gazdele” obisnuite ale serilor FolkFrate. Acestia sunt: Dragos Boeru (cunoscut iubitorilor de folk bucuresteni de la “3 ceasuri bune” de la Preoteasa, si cu participari – si premii – la festivaluri precum Festivalul Castanilor, Ploiesti sau Festivalul National de Folk “Prima iubire”, Reghin), Mysha si Teddy (cei doi sunt membrii ai trupei Za’Duff, in calitate de chitarist, respective bassist), Jonnie Macelaru (el se ocupa in special de prezentarea “trubadurilor”, dar deseori ne in-canta urechile cu piese mai mult sau mai putin seriose), Nicoleta Palarie (sau “domnisoara Nico”, dupa cum o prezinta Jonnie), iar percutia este asigurata, prin excelenta, de Fram (fost percutionist al zadufilor).

Revenind la seara de folk ce s-a desfasurat in acelasi timp cu un concert asteptat de multi (Metallica), pot spune ca locul a fost mai plin decat ma asteptam (plin e de obicei miercurea, oricum). Daca, de obicei, seara este deschisa de catre Dragos Boeru, in aceasta seara introducerea a fost facuta de Mysha si Jonnie, cu doua piese si cu un sunet de exceptie, un pic diferit probabil datorita chitarii lui Mysha (pe al sau nume “Paris”).  Si, intrucat fiecare seara de miercuri trebuie sa fie macar un pic speciala, inceputul surprizelor placute a fost dat de revenirea lui Teddy (dupa o perioada relative lunga de absenta). Astfel, seara a continuat cu duetul Dragos-Teddy, care ne-au cantat “Elegie” (Nu Acum), “Prietenii” (Spitalul de urgenta), ne-au povestit de “Vara promisa” si despre Miruna (trebuie sa mentionez ca cei doi au felul lor specific de a povesti despre Miruna, o varianta foarte faina zic eu), au trecut prin “Cantec soptit” (tot intr-o versiune personalizata), si “Fara petale”. Pentru cateva momente,  Dragos a cantat singur piese precum “Rar”, “Aproape de voi” sau “Alte clipe, alt epilog”. Domnul Boeru a re-venit pe scena la un moment dat, pentru a ne darui “Un gand” (piesa propie) ce se plimba pe “1000 de drumuri” (Noapte Buna), pentru a gasi un pic de “Intelegere” (Pasarea Colibri).

Si daca tot mentionam micile mari surprize de la FolkFrate, una dintre ele a fost domnisoara Alina Zaharia, o prezenta placuta, cu o voce deosebita. Ea ne-a incantat cu piese propii precum “Gand rebel”, “Pe locul 2”, “Cantec fara referen”, “Cantec pentru el”, cateva piese noi, dar si coveruri  precum “Fallin’ “(Alicia Keys), “Lost” (Anouk), sau “Foolish Games” (Jewel).  A fost un moment de gratie. Frumos si gata.

Dupa un astfel de moment, pentru a sparge un pic linistea ce se asezase printre noi, pe scena a urcat trioul Dragos-Mysha-Jonnie, care au cantat “Papusarii” (Vasile Mardare) si “Cantec despre Bucovina” (Grigore Lese), piese din playlistul obisnuit al serilor de miercuri.

Mergand pe principiul “Daca e bal, apoi bal sa fie!”, pentru aceasta seara momentul de apogeu a fost al baietilor care, la un moment dat, au fost trupa Za’Duff – Mysha (chitara electrica), Teddy (el e bassist de meserie, aseara a cantat la chitara acustica), Andrei Vacaru (voce) si Fram (percutie). Intre timp trupa a trecut prin varii schimbari, dar primii trei mentionati mai sus au ramas in continuare membrii ai acesteia. Zaduffii au schimbat un pic registrul serii, ajungnd sa faca lumea sa se ridice de pe scaune (nu ca sa plece, ci ca sa danseze) cu piese precum “Proud Mary”, “Devil in disguise”, “Blues way shoes”, “Au innebunit salcamii” (intr-o interpetare intrumentala care a lasat pe multi cu gura cascata), “Dona Clara” sau “Dracula Blues”.

Dar seara nu s-a incheiat aici. Au revenit pe scena Teddy, Mysha, Jonnie cu “Balada pentru Daniela” si cu “Lacrimi si suras”, iar mai apoi totul a fost completat de prezenta Nicoletei. Ea a cantat (impreuna cu Mysha si Jonnie) “Iubirea mea e marea” (piesa apartinand lui Mircea Iordache), dar si “Poate eu, poate tu”. Nu stiu exact ce s-a mai cantat dupa, pentru ca am plecat. Dar din experienta trecuta pot baga in foc ca s-a cantat pana pe la 4-5 dimineata.

In final, nu pot decat sa va invit sa degustati impreuna cu noi astfel de seri. Iar pentru cei care nu au avut cum sa ajunga, sau pentru cei care vor sa auda inainte de a veni, va anunt ca o parte a echipei ForeverFolk (adica Edy si Sony) a fost si ea acolo, a inregistrat si va difuza inregistrarea sambata, 26 iulie, de la ora 19.

Pentru Forever Folk,
Oana Duma

Post Author: Marius Matache

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.