Nicu Alifantis demonstreaza cu fiecare ocazie faptul ca este un artist complet. Fie ca e vorba de albume si piese noi, fie ca e vorba de piese vechi reorchestrate intr-un mod surprinzator sau muzica pentru teatru, Alifantis pare ca nu va inceta niciodata sa surprinda intr-un mod placut.
In urma cu 15 ani se nastea o colaborare cu trupa Zan, ce avea sa-l acompanieze in numeroase evenimente. Pentru a incununa cei 15 ani de activitate, luni, 7 martie, la cinema Patria a avut loc concertul Chanson pour mon amour?, numindu-l la fel ca acum 15 ani la Sighisoara.
Sala plina de oameni dornici si nerabdatori sa-i asculte pe ZANatici inca odata urma sa aiba parte de un adevarat show. Artisti si-au facut intrarea insotiti de cavaleri si domnite purtand masti, parca veniti direct de la carnavalul din Venetia si marsand pe o muzica cu un iz medieval.
Dupa lansarea albumului Cantece de semineu, au aparut zvonuri legate de noi albume anul acesta si iata ca seara a avut numeroase piese putin cunoscute, asadar poate domnul Alifantis ne pregateste noi surprize.
Nu au fost doar piese noi ci si cantece cunoscute precum “Mai lasa-ma”, “Ce bine ca esti” sau “Inscriptie pe un inel”. Atat Nicu Alifantis cat si trupa Zan emanau o energie debordanta pe scena. Totul parea o joaca bine organizata prin rasucirile de chitara ale lui Razvan Mirica, ritmul impus de tobele lui Relu Bitulescu sau “lectiile” de bass oferite de Virgil Popescu. Cat despre Sorin Voinea (clape) putine cuvinte pot ilustra show-ul oferit de acesta.
Rar versurile unor piese pot pune imaginea unei femei pe un piedestal, descriind-o intr-o lumina calda prin versuri precum “ti-s ochii ca o seara” sau oferindu-i intreaga seara in “Cantec pentru ea”.
Un concert Nicu Alifantis te poate trece printr-o gama larga de sentimente in numai doua ore sau chiar mai putin. De la bucuria unui amestec ingenios de blues si country la melancolia din “Ploaie in luna lui marte”, suficient ca cel putin o piesa sa atinga o coarda sensibila a fiecarui spectator.
Ordinea pieselor nu e niciodata intamplatoare. Daca la un moment dat am intalnit gelozia, in scurt timp puteam asculta “Ce frumoasa despartire”. Lectia de dictie a constat in piesa “Rrrrock” si cat de repede am putea canta “Risc, rubin, regim, rulota, rid, rugina, redingota, etc”.
Piesele vechi au imbracat o haina noua in acea seara, “Piata Romana nr. 9”, “Rar” sau “Nu ma-ntreba nimic” aveau mici elemente noi. Cantecele de semneu nu au ramas mai prejos si, spre deliciul publicului, a oferit un “Cantec de iubire”.
Atmosfera unui concert Nicu Alifantis este greu de redat in cuvinte. Asa cum ne sugera chiar el printre versuri “tot ce-ati vazut aici, sa spuneti ca ati visat”. Asadar nu putem decat sa-i aplaudam pentru cei 15 ani de activitate si le dorim inca multi altii incarcati de concerte cel putin la fel de reusite.
Galerie foto de la eveniment. Poze Diana Pana
[nggallery id=115]