Muzica folk este văzută de cele mai multe ori ca o nișă total necomercială, dar, din punctul meu de vedere, acest lucru se întâmplă pentru că majoritatea covârșitoare a artiștilor nu vâd muzica și cultura în general ca pe un business. Astfel că articolul de azi se referă la conferința Mastering the Music Business, dedicată industriei muzicale românești, ce va avea loc în perioada 16-17 februarie 2016 la Hanul Gabroveni din București. Pentru că vorbim de un eveniment ce are rolul să educe și din care folkiștii au ce să învețe. Și despre marketing, și despre promovare și importanța brandului personal, despre drepturile de autor ce rezultă din actul artistici (mai ales că folkiștii sunt într-o majoritate covârșitoare și compozitori, deci produc conținut artistic), despre cum răspundem noilor provocări ale industriei muzicale generate de uluitoarea dezvoltare a online-ului, cu tot ce implică asta.
De ce spun că e important? Pentru că uitați-vă la problemele apărute după tragedia din Colectiv, cu atâtea locații se închid și e nevoie de găsit soluții. De ce să nu recunoaștem că folkul se cânta și se cântă în cele mai ciudate locuri, tocmai pentru că e cel mai ușor de găzduit (necesar tehnic minim, comunicare directă artist – public etc.). De aici și profilul veniturilor unui folkist, care sunt generate, într-o măsură uriașă de concerte și mai puțin de vânzările de discuri (nu cred că sunt 10 discuri în ultimii 5 ani care să se fi vândut în tiraje reale mai mari de 2-3000 de bucăți – nu vorbesc de cele apărute cu ziare sau reviste) sau drepturile generate de apariții radio-tv.
Despre prezența artiștilor în online, nici nu mai vorbesc. Cele mai recente exemple sunt Poesis și Emeric Imre, artiști exponențiali ai muzicii folk care nu au site-uri personale. Aici aș adăuga necunoașterea principiilor de funcționare a instrumentelor social media, reacțiilor total nepotrivite în unele situații pe conturile personale, Și dacă la partea cumva simplă sunt probleme, ce să mai vorbim de disponibilitatea muzicii lor pe platforme precum iTunes, Spotify (chiar îmi spunea cineva că puțini artiști români sunt prezenți pe această platformă) sau mai apropiatele nouă Deezer sau Zonga.
Brandurile din muzica folk românească sunt și ele o problemă. Individuale apoi imaginea muzicii folk în ansamblu. Cu excepția numelor din linia 1 (Alifantis, Andrieș, Baniciu, Vintilă, Bertzi, Șeicaru), cu o notorietate dobândită în peste 40 de ani de carieră, puține nume și-au atins consacrarea în ultimii 25 de ani (i-aș include aici pe Emeric Imre, Dinu Olărașu, Daniel Iancu și Ovidiu Mihăilescu, probabil mai sunt, dar ei mi-au venit primii în minte). Cât despre cei nou-veniți (ultimii 10 ani să spunem), Alina Manole e singura care a avut o evoluție bine conturată. Într-o branșă în care poți identifica destul de ușor 100 de nume care pot susține un recital de minim 45 minute, acest lucru trebuie să ne dea de gândit, iar o întâlnire cu un Bogdan Naumovici nu poate fi decât benefică. Cât despre imaginea de ansamblu a folkului, vă pot spune că genul este privit de mult prea multe ori ca fiind unul învechit, din alte timpuri, deși la nivel mondial stilul “omul cu chitara” este mult mai popular și mă gândesc aici la artiști precum Ed Sheeran, Passenger, Jason Mraz sau James Blunt.
Și dacă am început să îi numesc pe cei care vor vorbi în cadrul conferinței Mastering the Music Business, ar trebui să știți că printre ei se numără specialiști în drepturi de autor internaționali precum Frank Hessing, Götz Schneider-Rothaar sau Thorsten Freese, creatorul platformelor Trilulilu și Zonga, Sergiu Biriș, specialiștii din zona de online Cristina Bazavan (ex-redactor-șef al revistei TABU, fost coordonator de PR al trupei VUNK, colaborare cu EuropaFM etc.) sau Cristian China-Birta (managing partner Kooperativa 2.0.). Avocata Maria Voican va vorbi despre drepturile de autor colectate de organisme colective precum UCMR-ADA sau CREDIDAM, iar primul artist român anunțat este Vlad Irimia (Tataee – BUG Mafia, trupă cu 450.000 de abonați pe youtube).
Cred că v-am oferit suficiente argumente privind oportunitatea participării artiștilor din zona muzicii folk la un astfel de eveniment, dar și a celor din alte zone ale industriei muzicale, ca și a oamenilor prezenți în domeniu în alte ipostaze (manageri de artiști, jurnaliști, oameni de radio etc.). Toate detaliile privind conferința și speakerii le găsiți pe site-ul oficial al conferinței.
