Episodul 4 al seriei Cantece in oglinda va propune o poezie a lui Tudor Gheorghe, intitulata Gara-i gara, leru-i ler, pusa pe note atat de maestru, in stilul sau inconfundabil, dar si de Iulia Gusatu, una din cele mai bune voci feminine tinere din muzica folk romaneasca.
Tudor Gheorghe – Gara-i gara, leru-i ler
Iulia Gusatu – Buna dimineata, mama!
Seria de articole Cantece in oglinda isi propune sa va prezinte cate 2 piese care au aspecte in comun (cel mai frecvent textul), dar care sunt interpretate, in versiuni diferite, de 2 artisti diferiti. Nu ne propunem sa stabilim care din cele doua piese este mai buna, dar va invitam sa ne spuneti ce va place la una din variante.
Multumim Edy Paicu pentru sugestie.
5 thoughts on “Cantece in oglinda (Ep. 4)”
Amalia
(21 September 2010 - 11:57)In varianta Iuliei reiese mai puternic, parca, durerea versurilor… Si vocea nu exprima doar jalea, ci si o forma de putere, cumva, de-a o lua de la capat!
Frumoasa poezie! 🙂
Ioan
(21 September 2010 - 14:17)inca o propunere ar fii:
Of, doamne ceata e tarzie… variantele Emeric Imre si Cantos
Marius
(21 September 2010 - 15:40)@Ioan – Cantos si Emeric Imre sunt si ei pe lista noastra de propuneri. Multumim frumos.
artistu
(9 January 2012 - 15:58)Eu am crescut cu nenea Tudor. Imi place si Iulia, insa pentru melodia asta nu pot renunta la Bardul Olteniei!
Marius
(9 January 2012 - 16:01)@Artistu marea performanta a Iuliei e ca a reusit sa faca o varianta cunoscuta dintr-un text pus pe muzica de un artist asa cunoscut 🙂